|
Vasile Boroneant
Bucuresti CERCETARILE ARHEOLOGICE PRIVIND LOCUIRILE DACICE
DE LA SCHELA CLADOVEI - MEHEDINTI SI CLADOVA - ARAD Cercetarile arheologice care au inceput in 1964, in urma
hotararilor Romaniei si Iugoslaviei de construire a Hidrocentralei de la Portile de Fier, au pus in evidenta la Schela Cladovei si vestigii privind epoca dacica. Schela Cladovei este o localitate
devenita acum suburbana a municipiului Drobeta Turnu-Severin. Este situata in amonte de municipiu, chiar pe malul Dunarii. Cercetarile au inceput in 1965 si continua, de atunci, an de an.Au fost dezvelite locuinte din secolele III-II i.d.H., in care se afla vase, fragmente de vase, piese de os, de corn si de metal. Vasele sunt de fabricatie autohtona, greceasca si
celtica, facand dovada contemporaneitatii si a relatiilor istorice de epoca. Rezultatele cele mai importante ale acestor cercetari incep sa se vada inca din 1967, cind a fost identificata o
locuinta tip bordei, si au fost continuate si in anii urmatori, in locuinte de acelasi tip, dar si de suprafata. Ceramica gasita in interiorul locuintelor este lucrata cu mana si cu roata
olarului. Cele mai importante provin dintr-o locuinta in care au fost identificate, alaturi de vase dacice, vase celtice, fragmente de vase grecesti, intre care si o toarta de amfora de import
din insula Rodos, care poarta pe ea numele strategului eponim. Toarta de amfora a fost datata de specialisti intre anii 220-180 i.d.H. Aceasta descoperire a antrenat in discutia specialistilor
problema catuii dacice si a intregii civilizatii dacice, deoarece aceasta este considerata ca o fosila directoare in cadrul civilizatiei. Pana atunci, catuia era socotita ca un produs al
secolului I i.d.H., dar descoperirile de aici au facut dovada ca aceasta forma de vas este mai veche cu doua secole. Ulterior, vechimea sa a fost mutata pana in secolul V. Problema a fost
rezolvata de I.H. Crisan, specialistul de la Cluj in studierea ceramicii dacice. Importanta este si prezenta celtilor in secolele III-II, atestata si de informatia istorica. Cu aceasta
ocazie, revenim spre a ne ocupa, fie si in treacat, de reinterpretarea functionalitatii vasului denumit Catuie (afumatoare) cu rosturi rituale. Discutia vine de la faptul ca in iarna anului 1999,
efectuand o calatorie documentara in muzeul etnografic din Vatra Dornei, muzeograful de acolo ne-a prezentat un tip de vas de exact aceeasi forma, dar care si acum este folosit la coptul
colacilor (cozonacilor), cu ocazia sarbatorilor rituale de parastase si pomeni. Aceasta forma de vas este, de fapt, asa cum atesta traditia etnografica si din zona Muresului inferior, practicata
de catre tarancile romance pina la colectivizare si de cele din zonele mai inalte, ramase in afara acestui proces si dupa aceea. In aceasta vreme, in sate erau aduse de catre mesterii olari
veniti din zonele de deal ale Zarandului si Banatului oale de aceasta forma care se vindeau umplute cu cereale in loc de bani, cerealele avind valoare de troc. Vasul catuie este un vas folosit la
coptul painii sau a unor preparate din coca de paine in ocazii rituale. Nu se exclude ideea folosirii lor si drept catuie, afumatoare rituala. Asezarea dacica de la Schela Cladovei
face parte din asezarile de tip salas, cu locuinta in mijlocul proprietatii principale, pe care familia o avea in exploatare si avea areal de raspandire ca si acum, in asazarile de deal si de
munte din Oltenia, Banat si Transilvania de Sud. Ea se deosebeste ca tip de asezare de cea de la Cladova, pe Mures, din judetul Arad, unde cercetarile sistematice au inceput in 1976. Spre
deosebire de asezarea de la Schela Cladovei, cea de la Cladova este situata pe o terasa inalta, care poarta denumirea de Cetatuia sau Cetatuica, iar mai recent de dealul Carierei. A fost
fortificata cu val de aparare in epoca lui Burebista, in secolul I, atestarea valului de pamint fiind facuta prin monede emise la Dirachium, pe coasta dalmata, cu care cu siguranta cetatea avea
legaturi economice si de comert. Ceea ce da nota deosebita asezarii este faptul ca ea se suprapune peste o locuire din vremea culturii Cotofeni, caracteristica tranzitiei de la neolitic la epoca
bronzului. Peste aceasta locuire se suprapun altele din epoca bronzului, din prima si a doua epoca dacica a fierului. Un alt fapt important este acela ca, in cetate, dupa ocuparea romana a
Daciei, la frontiera fostului limes intarit cu valuri de aparare, in secolele XI-XII, chiar pe locul acestei cetati se dezvolta si infloreste un centru de exploatare si extragere a metalului
(fier, cupru, plumb, argint), aflat in zacamintele locale. Un fapt important care trebuie iarasi mentionat pentru asezarea dacica de la Cladova este ca in interiorul fortificatiei
exista o terasare. Pe fruntea terasei, pe partea de sud, au fost gasite gropi circulare, sapate in stinca (exista deci o traditie) ce au servit la arderea mortilor. Ele au forma circulara si pe
fundul lor s-a gasit pe crusta vetrei multa cenusa si fragmente ceramice dacice. In asezare, pana acum nu s-a gasit nici un mormant de incineratie sau de inhumatie. Poate cercetarile viitoare vor
rezolva si aceasta problema, deoarece ruguri de incineratie s-au gasit in stratul halstatian din epoca fierului, in cercetarile ultimilor ani. Mentionam faptul ca asezari dacice de tip rural sint
prezente in zona din jurul cetatii. Interesanta este constatarea ca pe cetatile dacice din secolele X-XIII se organizeaza din nou formatii social-politice de tip cnezial sau voievodal. De
asemenea, ca voievodul duce (DOUS POUSA), in latina vulgara in care a fost inscriptionat, care inca se vorbea in zona, cum este mentionat si de curtea regala de la Pesta, este ultimul principe
transilvan mentionat in documente inainte de invazia tatara. Dupa traditia istorica, in special cea maghiara, Pousa a cazut in lupta impreuna cu intreaga sa armata, intr-o ambuscada in Tara
Barsei, in timpul invaziei tatare din 1241, cind incerca sa apere Transilvania de atacul invadatorilor. |
