Mi-am propus să încep anul cu un nou proiect, cerut pe forum şi necesar oricum, un topic care să conţină plăcuţele davogete, sistematizat, cu poze, transcrieri originale, traduceri, vocabular etc. Un loc în care să nu se discute nimic, dar oricine are o traducere şi doreşte să o publice, să o poată pune aici. Orice discuţii, păreri, dezacorduri, controverse, polemici, dezbateri, se pot realiza pe topicul „Citirea Plăcuţelor de la Sinaia” sau oricare altul nou creat. Ordinea plăcuţelor nu este importantă, aşa că nu vom ţine cont de ea. Eu voi publica în timp, poate săptămânal, în jur de 14, 15 traduceri complete ale plăcuţelor, cele mai multe fiind deja publicate pe celălalt topic. Am 20 de traduceri complete şi încă pe atâtea incomplete, între 70% şi 90% fiind rezolvate. Aici voi posta doar traducerile complete personale şi nu toate, se întâmplă să fiu de acord cu unele traduceri apărute în diverse cărţi şi nu vreau să le dezvălui din respect faţă de autori. Pozele le voi lua de pe acest sait, iar unde nu se va putea, de la Pleiadele Dacilor, cartea d-lui Romalo, sau alte surse. Dacă sunt puse la liber, îmi imaginez că nu va fi o problemă să le aduc aici, cât timp indic sursa şi nu fac bani din treaba asta. Dar la cerere, sigur că vor fi înlăturate. Orice traducere publicată nu e definitivă. Se poate întâmpla ca după dezbateri pe celălalt topic să îmi schimb opinia faţă de anumite soluţii date şi să trebuiască să schimb câte ceva. O voi face prin updatarea variantelor deja publicate, nu prin reluarea în întregime a lor. Voi anunţa de fiecare dată când voi modifica ceva, chiar şi o virgulă, scriind de genul: „update + data”, şi mă aştept la acelaşi lucru de la toţi cei ce au publicat ceva. Atenţie, repet, acest topic nu este un dialog, ci un monolog, sau mai multe monologuri, dacă publică mai multe persoane.

Traducerile propuse aici sunt open-source şi oricine le poate folosi cum crede de cuviinţă, fără acceptul expres al autorului, cu condiţia precizării sursei: adresa web şi numele autorului (Andrei Pătru). Întrucât toate traducerile mele au ca bază minim 90% din propunerile de traducere ale d-lui Branislav Ştefanoski al Dabija, este necesară precizarea ambelor nume. Traducerile exclusive ale d-lui Ştefanoski, care nu apar aici sau apar parţial, sunt protejate de drepturi de autor. Pentru acestea luaţi legătura cu dumnealui.

2729-RODC-APDI-0001 / Placa 129 / Desemnarea generalilor lui Burebista

ΒΩΕΡΟΒΥΣΤΩ ΠVΡЧΕΔΩ ΟΝΣΩΝΤΟ ΡΥΩΜΙΩΝVΣΟ ΕЧΗΕΝΥΒΙΩΣΟ ΩΝ ΜΕΣΥΩ ΣVΠΤΩΕ ΜΑΥΕΡΩ ΛΩΚΟ ΛΟ ΡΕЧΕΤΩ ΥΣΤΡΗΟ ΣΟЧΙΡΑΠΤΩ ΩΝ ΔΕΟ ΤΡΙΠΑΛΕΛΕ ΛΟ ΜΟΡΩΕΣΩ ΑЧΙΝΩ ΑΙΩ ΝΟΣΕΤΡΩ ΝΩΒΑΛΕΩ ΔΑΒΩ ЏΕΤΟ ΤΟΕЧ ΤΡΥΠΑΛΕΛΕ ΡΥΟΜΥΩΝVΣΩ ΣΟV ΠΑΤΩ ΤΡΑΣΩ ΜΑΤΟ ΒΩΕΡΩΒΥΣΤΕΩ .Χ. ΔΑΠΥΕЏΩ .Χ. ΟΡΩΛΙΩ .Χ. ΣVΡΑΣΩ .Χ. ΓVΕΡΩ .Χ. ΖΑΠΥΩ .Χ. ΚΩΡΜΥΟ +++ .Χ. ЏΕΥΖΩ .Χ. ΜΑΝΥΣΩ .Χ. ΒΕΡΣΩΕ .Χ. ΔΩΓVΕ .Χ. ΚΑΡΠΩΔΩ .Χ. ΠΑΡΥΩΖΩ .Χ. ΜΩΝΓVΕΩ Χ ΓVΡΩΕΣΟ .Χ. ΠΕΛVΕ

n MAT D Z B

TROPEU SQTQV ERQQn SARMI VTuZQ

BOEROBYSTO PURČEDO ONSONTO RYOMIONUSO EČIENYVIOSO ON MESYO SUPTOE MAYERO LOKO LO REČETO YSTRIO SOČIRAPTO ON DEO TRIPALELE LO MOROESO AČINO AIO NOSETRO NOBALEO DAVO ĞETO TOEČ TRIPALELE RYOMYONUSO SOU PATO TRASO MATO BOEROBYSTEO X DAPYEĞO X OROLIO X ZURASO X GUERO X ZAPYO X KORMYO +++ X ĞEYZO X MANYSO X BER(I)SOE X DOGUE X KARPODO X PARYOZO X MONGUEO X GUROESO X PELUE +++

N(osetro) MAT(o) D(egio) Z(abelo) B(ărobisto)

TROPEU SOTOĞERO ON SARMIĞTUZO

Bărobisto purcedă însîntî riomionusîî ecenivisă în Mesio Suptă, maieru locù la recetu Istriu. Soţi'raptă în deo tripalele la Morăşù. Acino aio nosetru nobaleu davo'getù tăci tripalele riomionusîî sou pato.

Trasă matu Bărobisteo:

X Dabija, X Oroliu, X Zurasiu, X Gueră, X Zapiu, X Cârmiu +++

X Geza, X Manisă, X Vereştoi, X Doagă, X Karpodu, X Pariozu, X Mongheo, X Gurăţă, X Peală +++

Nosetru Matu Degio Zabelù Bărobisto

Trupeu soţogerî în Sarmigetuza.

Burebista purcedă în numele reunirii ecenivise în Mesio Suptă, marele loc la fluviul Istru. Soţire-ruptă (verb) în două trupele la Mureş. Aici, sfântul nostru nobil davoget toi trupele reunirii sub comandă.

Trasă iubitul Burebista:

Chiliarh Dabija, Chiliarh Oroliu, Chiliarh Zurasiu, Chiliarh Gheară, Chiliarh Zapiu, Chiliarh Cârmiu, 30000.

Chiliarh Geza, Chiliarh Manisă, Chiliarh Vereştoi, Chiliarh Doagă, Chiliarh Karpodu, Chiliarh Pariozu, Chiliarh Mongheo, Chiliarh Guriţă, Chiliarh Peală, 30000.

Nostru Iubit Divin Ghid, Zabet de război, Burebista.

Trupă însoţitoare în Sarmigetuza.

Burebista purcedă în numele alianţei ecenivise în „Mesio” de Jos, marele loc la fluviul Istru. Despărţi în două trupele la Mureş. Aici, sfântul nostru nobil cetăţean get grupă trupele alianţei sub comandă.

Decise Excelenţa Sa Burebista:

Chiliarh Dabija, Chiliarh Oroliu, Chiliarh Zurasiu, Chiliarh Gheară, Chiliarh Zapiu, Chiliarh Cârmiu iau comanda a 30000 de soldaţi.

Chiliarh Geza, Chiliarh Manisă, Chiliarh Vereştoi, Chiliarh Doagă, Chiliarh Carpodu, Chiliarh Pariozu, Chiliarh Mongheo, Chiliarh Guriţă, Chiliarh Peală iau comanda asupra altor 30000 de soldaţi.

Al nostru iubit Comandant Suprem, Guvernator Militar, Burebista

are

Corp de armată suplimentar în Sarmigetuza.

ΒΩΕΡΟΒΥΣΤΩ Burebista

ΠVΡЧΕΔΩ purcedă, a purceda

ΟΝΣΩΝΤΟ în+sunt, construcţie artificială davogetă: în numele, reprezentantul, ambasadorul

ΡΥΩΜΙΩΝVΣΟ reunirii, reuniunii, alianţei. -ΣΟ/-sîî este particulă de genitiv.

ΕЧΗΕΝΥΒΙΩΣΟ ecenivis(ă), aparţinător de/nativ din localitatea Ecenivisa

ΩΝ în

ΜΕΣΥΩ Mesio, toponim, posibil la confluenţa Dunării cu Tisa

ΣVΠΤΩΕ sub, subt, subtă, sup, supt, suptă, de dedesubt, de Jos. Ex: Pannonia Inferior = Panoneo Suptă

ΜΑΥΕΡΩ mare

ΛΩΚΟ loc

ΛΟ la

ΡΕЧΕΤΩ râu, fluviu, conform cuvântului bulgăresc identic ca formă şi sens

ΥΣΤΡΗΟ Istru, Dunăre

ΣΟЧΙΡΑΠΤΩ cuvânt compus din ΣΟЧΙO – soţ, şi ΡΑΠΤΩ – rupt, din a rupe. A rupe asocierea = a despărţi. Construcţie savantă davogetă. Vezi şi cuvântul latinesc 'raptus'.

ΩΝ în

ΔΕΟ două

ΤΡΙΠΑΛΕΛΕ trupele, plural şi articulat

ΛΟ la

ΜΟΡΩΕΣΩ Mureş (citit exact Murăşù/Morăşù)

ΑЧΙΝΩ aici

ΑΙΩ sfânt, conform a.m. aiu, ayiu, cu acelaşi sens. Acelaşi din KogAIOnon.

ΝΟΣΕΤΡΩ nostru

ΝΩΒΑΛΕΩ nobaleu, nobil

ΔΑΒΩ cetăţean

ЏΕΤΟ get

ΤΟΕЧ a toi, din toi (ceată, grup). Aici are funcţie verbală: a toi = a grupa, la perfect simplu

ΤΡΥΠΑΛΕΛΕ trupele, plural şi articulat

ΡΥΟΜΥΩΝVΣΩ reuniune, reunire, alianţă, la genitiv cu -ΣΩ/-sîî, care a dat -sîi, apoi -sei

ΣΟV sub

ΠΑΤΩ comandă, conform italianului arhaic 'pato', cu acelaşi sens (moştenire gothică/getică în limba italiană)

ΤΡΑΣΩ a trasa, aici cu sensul secundar de a decide

ΜΑΤΟ iubit, Excelenţa Sa, formulă de politeţe pentru toate persoanele importante, precum italianul amato

ΒΩΕΡΩΒΥΣΤΕΩ Burebista

Χ chiliarh, general

ΔΑΠΥΕЏΩ Dabija

ΟΡΩΛΙΩ Orolio

ΣVΡΑΣΩ Zurasio

ΓVΕΡΩ Guero, Gheară

ΖΑΠΥΩ Zapio

ΚΩΡΜΥΟ Cârmio, Cârmaciul

ЏΕΥΖΩ Geza, nume panonic dacic, pre-maghiar si pre-hun

ΜΑΝΥΣΩ Maniso

ΒΕΡ(Ι)ΣΩΕ Vereştoi, nume panonic dacic, pre-maghiar si pre-hun

ΔΩΓVΕ Doagă

ΚΑΡΠΩΔΩ Carpodo

ΠΑΡΥΩΖΩ Pariozo

ΜΩΝΓVΕΩ Mongheo, Mongaio din 134

ΓVΡΩΕΣΟ Guriţă, Gură din 120

ΠΕΛVΕ Pelă, Peală, acelaşi cu Pală din 120, din Paloş

n Ν nosetro, nostru

MAT ΜΑΤΩ iubit

D Δ Degio, Divin Ghid, Comandant Suprem

Z Ζ Zabelo, din zabet + belo (conform latin bellum), Zabet de război, Guvernator Militar

B Β Burebista

TROPEU ΤΡΩΠΕV trupă

SQTQVERQ ΣΩΤΩЏΕΡΩ însoţitor, din soţ

Qn ΩΝ în

SARMIVTuZQ ΣΑΡΜΙЏΤVZΩ Sarmigetuza

DEXonline.ro

SUB2 prep. I. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Arată poziția unei persoane sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva) Dedesubt. A căzut sub masă. ♢ Expr. A se afla (sau a fi, a se pomeni) sub soare = a exista; a trăi. A muri sub cuțit = a muri în timpul unei operații chirurgicale. ♦ (Împreună cu prep. „de”, indică punctul de plecare al unui fenomen) De sub pământ se aud zgomote. ♦ (Împreună cu prep. „pe”, arată în mod neprecis poziția sau mișcarea unui lucru care se află mai jos decât altul, dedesubtul altuia) Se plimba pe sub ferestre. 2. (Rar) În. 3. La marginea, la poalele, jos, lângă... Sub zidurile cetății. II. (Introduce un complement circumstanțial de timp) În timpul, pe vremea. Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul. ♢ (Pop.) Sub seară = pe înserate. Pe sub seară = cam pe seară, spre seară. Sub amiază (sau amiazăzi) = aproape de miezul zilei. III. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Iarbă ofilită sub arșița soarelui. IV. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (Exprimă un raport de supunere, de dependență față de cineva) Avea sub mână o armată de subalterni. 2. (În expr.) Sub ochii (cuiva) = în prezența (cuiva), fiind de față (cineva). A ține (sau a păstra) sub cheie = a ține (sau a păstra) închis, încuiat. A trece (ceva) sub tăcere = a tăinui (ceva). A fi (sau a se găsi) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă. Sub pretext (sau cuvânt, motiv) că... = invocând un motiv (fals). Sub nici un cuvânt (sau chip) = cu nici un preț, nicidecum, niciodată. Sub semnătură = cu numele semnat (spre confirmare). Sub titlu de... = purtând numele sau titlul de... Sub lozinca... = cu cuvântul de ordine, cu deviza... 3. (Înaintea unui numeral sau a unui nume de cantitate, exprimă inferioritatea cantitativă) Mai puțin ca... Sub o mie de lei. V. (Introduce nume predicative și atribute) Un spectacol sub așteptări. VI. (Introduce un complement circumstanțial de relație; în expr.) Sub raportul (sau sub acest raport) = din punctul de vedere al... [Var.: (pop.) supt, subt prep.] – Lat. subtus.

Sursa: DEX '98 |

sub prep. – 1. Dedesubtul (indică o relație de inferioritate sau de dependență). – 2. În timpul (indică o corespondență în timp). – 3. (Prefix) Indică un grad inferior. – Var. 1 și 2 subt, sup. Mr. sum, suplu, su, megl. sup, istr. su. Lat. subtŭs (Diez, I, 390; Pușcariu 1668; REW 8402), cf. it. sotto, prov., cat. sots, fr. sous, sp. so, port. sob. Ca pref., se atașează atît la cuvintele împrumutate deja în forma lor compusă (subaltern ‹ fr. subalterne), ca și la cuvintele proprii rom. (subîmpărțit, subînțelege). – Comp. dedesubt, adv. (în partea de jos); subtoaie, s.f. (Trans., grindă).

Sursa: DER |

TOI, toiuri, s.n. 1. (La sg.) Punctul culminant al unei acțiuni sau al unui fenomen în desfășurare. ♦ (Pop.) Partea principală, miezul unui lucru. 2. Învălmășeală, încăierare; tărăboi, zarvă. 3. (Înv.) Ceată, stol, cârd, grup. – Din tc. toy „banchet”.

Sursa: DEX '98 |

TO//I ~iuri n. 1) Moment de maximă intensitate în desfășurarea unei acțiuni sau a unui fenomen; miez ~ recoltei. 2) pop. Forfotă a unei mulțimi de oameni; învălmășeală. 3) înv. Grup mare de oameni, de animale aflat în dezordine; cârd. [Monosilabic] /<turc. toy

Sursa: NODEX |

ZABÉT s.m. (Turcism înv.) Guvernator; p. ext. autoritate, stăpînire. – Din tc. zabit.

Sursa: DEX '98 |

ZABÉT s. v. cârmuitor, conducător, guvernator.

Sursa: Sinonime |

zabét s. m.

Sursa: Dicționar ortografic |

2720-RODC-APDI-0001 / Placa 120 / Întoarcerea lui Pudio. Generalii şi cetăţile lui Burebista

ΠΟΥΔΕΟ ΟΝΤΟΥΡΝΙ Ε ΝΕ ΔΩΕ ΖΑΒΕΛΗΟ ΛΕ Ω ΔΩΕ ΧΗΛΕΑΡΧΙΛΩΡΟ ЧΕ Ω ΣΟЧΕΟ ΑΡΜΩΣΟ ΣΩΣΥ Ε Ο ΑЧΕΖΟ ΩΝ ΣΟΛΕΘΩΛΕ ΩΝ ΤΑΛΗΠΙЧΕΛΩΕ ΔΑΒΟ ЏΕΘΩ ΦΑΞΤΟ ΩΝ ΑΝЧΕΟ ΝΩΣΕΘΡΟ + Μ – ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΘΟ ΩΝ ΣΑΡΜΗЏΕΤΟΥΖΩ ΚΟΥΕ ΑΡΜΩΣΟ ΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧ

Χ ΕΡΙΕЏΕΡ ΔΑΠΗЏΕΟ ΛΩ ЏΕΝΟΥΚΛΟ ΧΧΧΧΧΧ

ΧΕ ΩΡΟΛΥΕΟ ΛΩ ΕΛΥΑ ΚΑΡΣΕΟΥ ΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧ

ΧΕ ΖΟΡΑΣΕΟΥ ΛΩ ΜΟΛΕΟΔΑΒΟ ΧΧΧΧΧΧΧΧ(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

Χ ΓΟΥΕΡΩ ΛΩ ΔΙΝΩЏΕΘΩ (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

Χ ΖΑΠΥΕΩ ΛΟ ΖΟΥΡΟΔΑΒΩ (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

Χ ΚΩΡΜΥΟ ΛΩ ΝΟΒΥΔΟΥΝ (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

Χ ЏΕΥΖΟ ΛΩ ΣΙЏΙΔΟΝΟΕ (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

Χ ΜΑΝΗΣΟ ΛΟ ΖΙΔΩΔΑΒΟ (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

Χ ΒΕΡΥΣΟ ΣΑΥΧΔΑΒΟ ΠΑΝΟΝΕΟ (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

Χ ΔΩΥΕΓΩΕ ΠΟΛΘΩΔΑΒΟ ΣΑΡΜΑΤΗΟ (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

Χ ΚΑΡΠΩΔΟ ΛΩ ΣΑΡΤΑΠΙΕΟ (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ) ΙΙ –.

Χ ΠΑΡΙΩΖΟ ΛΟ ΕΡΜΥΔΑΒΟ (Χ)(Χ)(Χ) ΙΙ

Χ ΜΟΝΓΑΙΩ ΛΩ ΝΑΠΩΚΟΕ (Χ)(Χ)(Χ)(Χ) – –

Χ ΓΟΥΡΩΕ ΛΟ ΚΟΜΙΕΟΔΑΒΟ (Χ)(Χ)(Χ)

Χ ΠΑΛΟΕ ΛΩ ΣΑΡΔΑΒΟ ΣΕЏΕΣΤΟ ΙΙ – (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

ΡΟΤΩΠΕΝΕΟ ΜΘ ΣΑΡЧΕΡΥΩ ΚΩΤΩΠΟΛΕΟΥ ЧΕΝΕΟΥ ΜΑΕΡΟ ΒΗΡΕΩ – Θ – Α – ΣΜ

POYDEO ONTOYRNI E NE DOE ZABELIO LE O DOE XILEARXILORO ČE O SOČEO ARMOSO SOSI E O AČEZO ON SOLETOLE ON TALIPIČELOE DABO ĞETO FAKTO ON ANČEO NOSETRO + MATO BOEROBYSETO ON SARMIĞETOYZO KOYE ARMOSO ΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧ

X ERIEĞER DAPHĞEO LO ĞENOYKLO XXXXXX

XE OROLYEO LO ELYA KARSEOY XXXXXXXXXXX

XE ZORASEOY LO MOLEODABO ΧΧΧΧΧΧΧΧ(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X GOYERO LO DINOĞETO (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X ZAPYEO LO ZOYRODABO (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X KORMYO LO NOBYDOYN (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X ĞEYZO LO SIĞIDONOE (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X MANHSO LO ZIDODABO (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X BERYSO SAYXDABO PANONEO (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X DOYEGOE POLTODABO SARMATHO (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X KARPODO LO SARTAPIEO (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ) ΙΙ –.

X PARIOZO LO ERMYDABO (Χ)(Χ)(Χ) ΙΙ

X MONGAIO LO NAPOKOE (Χ)(Χ)(Χ)(Χ) – –

X GOYROE LO KOMIEODABO (Χ)(Χ)(Χ)

X PALOE LO SARDABO SEĞESTO ΙΙ – (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

ROTOPENEO M(a)T(o) SARČERIO KOTOPOLEOY ČENEOY MAERO BHREO – T(rupeo) – A(rmosoe) – S(ar)M(igetuzogeo)

Pudeo înturni e ne dă zabeliî. Le îî dă hilearhilorù ce o soţeau armâsa. Sosi e o aceză în soletole în taliepicelîe davo'geţ. Factă în anceo nosetrîî matî, matî Bărobisetă, în Sarmigetuzo cu armâsă 14000.

X Erieger Dapigeu la Genuclă ΧΧΧΧΧΧ

X E Oroliu la Elia Carseu ΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧΧ

X E Zoraseu la Moleodavă ΧΧΧΧΧΧΧΧ(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X Guero la Dinogetă (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X Zapiu la Zurodavă (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X Cormiu la Novidun (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X Geiză la Sigidonă (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X Manisă la Zidodavă (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X Beriso Zecdavă Panoneă (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X Doagă Poltodavă Sarmaţio (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

X Carpodu la Sartapio (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ) II_

X Pariozu la Ermidavă (Χ)(Χ)(Χ) II

X Mongheo la Napocă (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)_ _

X Gură la Comiodavă (Χ)(Χ)(Χ)

X Pală la Sardavă Segestă II_ (Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)(Χ)

Roţîî'peneu Matî Sarceriu, Cotopoleu Ceneu, Marî Bireu Trupeî Armâse Sarmigetuzogeă

Pudio înturnă şi ne dă zabelii. Le îi dă chiliarhilor ce o soţeau armata. Sosi şi o aşeză în sol în tălpicile davogete. Făcută înaintea (sau la cererea) nostrului iubit, iubitul Burebista, în Sarmigetuza cu armata 14000.

Chiliarh Erijat Dabija la Genucla 6000

Chiliarh Erijat Oroliu la Elia Carseu 11000

Chiliarh Erijat Zurasiu la Moleodava 8000 + 4000

Chiliarh Gheară la Dinogeta 4000

Chiliarh Zapiu la Zurodava 6000

Chiliarh Cormiu la Novidun 6000

Chiliarh Geza la Sigidona 10000

Chiliarh Manisă la Zidodava 7000

Chiliarh Vereştoi, Zecdava Panonă 10000

Chiliarh Dăgă, Poltodava Sarmată 6000

Chiliarh Carpodu la Sartapio 7000 + 20000 + 1000

Chiliarh Pariozu la Ermidava 3000 + 20000

Chiliarh Mongaio la Napoca 4000 + 2000

Chiliarh Gură la Cumidava 3000

Chiliarh Pală la Sardava Segestă 20000 + 1000 + 10000

Roatelor'toate iubit soldat, cât'Apolo Ceneu, mare birău trupei armate sarmigetuzene.

Pudio (se) înturnă şi ne dădu zabeţii de război. Li-i dădu chiliarhilor ce însoţeau armata. Sosi şi o aşeză (armata) în teritoriu în bazele militare davogete. (Lista e) Făcută înaintea (sau la cererea) a lui nostru iubit, iubitul Burebista, care este în Sarmigetuza cu armata de 14000 de soldaţi infanterie de tip A.

Chiliarh Prea-Înălţat Dabija la Genucla 6000 soldaţi infanterie de tip A

Chiliarh Prea-Înălţat Oroliu la Elia Carseu 11000 s.i. tip A

Chiliarh Prea-Înălţat Zurasio la Moleodava 8000 s.i. tip A şi 4000 s.i. tip B

Chiliarh Gheară la Dinogeta 4000 s.i. tip B

Chiliarh Zapiu la Zurodava 6000 s.i. tip B

Chiliarh Cormiu la Novidun 6000 s.i. tip B

Chiliarh Geza la Sigidona 10000 s.i. tip B

Chiliarh Manisă la Zidodava 7000 s.i. tip B

Chiliarh Vereştoi, Zecdava Panonă 10000 s.i. tip B

Chiliarh Dăgă, Poltodava Sarmată 6000 s.i. tip B

Chiliarh Carpodu la Sartapio 7000 s.i. tip B, 20000 cavalerie şi 1000 cavalerie tip C

Chiliarh Pariozu la Ermidava 3000 s.i. tip B şi 20000 cavalerie

Chiliarh Mongaio la Napoca 4000 s.i. tip B şi 2000 cavalerie tip C

Chiliarh Gură la Comidava 3000 s.i. tip B

Chiliarh Pală la Sardava Segestă 20000 cavalerie, 1000 cavalerie tip C şi 10000 s.i. tip B TOTAL 183000

Roatelor'toate iubit soldat, preotul Deceneu, mare birău trupei armate sarmigetuzene.

ΠΟΥΔΕΟ Pudeo

ΟΝΤΟΥΡΝΙ a se înturna. Aici pare nereflexiv şi la conjugarea a IV-a – a înturni, „el înturni” în loc de „el se înturnă”, perfect simplu, persoana a III-a, singular

Ε şi

ΝΕ ne

ΔΩΕ dă

ΖΑΒΕΛΗΟ zabet de război, aici la plural. Guvernator militar al unei cetăţi civile pe timp de război.

ΛΕ le, li

Ω pe ea o şi pe ei îi

ΔΩΕ dă

ΧΗΛΕΑΡΧΙΛΩΡΟ hilearhilorù, chiliarhilor, genitiv plural de la chiliarh

ЧΕ ce

Ω o, pe ea o

ΣΟЧΕΟ societate, soţit, însoţit, a însoţi, din termenul fundamental „soţ”. Aici 'ei soţeau/însoţeau'

ΑΡΜΩΣΟ armată

ΣΩΣΥ a sosi

Ε şi

Ο o, pe ea o

ΑЧΕΖΟ a aşeza, aici 'el aşeză'

ΩΝ în

ΣΟΛΕΘΩΛΕ din sol, cu sensul de teren, pământ, teritoriu

ΩΝ în

ΤΑΛΗΠΙЧΕΛΩΕ tălpicele, din talpă, tălpică, cu sensul de bază militară, aici plural articulat.

ΔΑΒΟ cetăţean

ЏΕΘΩ get, plural geţ'

ΦΑΞΤΟ făcut(ă), din a face

ΩΝ în

ΑΝЧΕΟ aintea

ΩΝ ΑΝЧΕΟ înaintea. E posibil să fie ΩΝ ΑΝЧΕΟ = „la cererea”

ΝΩΣΕΘΡΟ nostru

+ mato, iubit

Μ mato, iubit, Excelenţa Sa

ΒΩΕΡΟΒΥΣΕΘΟ Burebista

ΩΝ în

ΣΑΡΜΗЏΕΤΟΥΖΩ Sarmigetuza

ΚΟΥΕ cu

ΑΡΜΩΣΟ armată

Χ chiliarh, general

ΕΡΙΕЏΕΡ erijat, înălţat, Prea-Înălţat, regişor local, stăpân, domn

ΔΑΠΗЏΕΟ Dapyx, Dabija

ΛΩ la

ЏΕΝΟΥΚΛΟ Genucla, Oraşul de Vis

ΩΡΟΛΥΕΟ Orolio

ΕΛΥΑ ΚΑΡΣΕΟΥ cetatea Elia Carseu

ΖΟΡΑΣΕΟΥ Zurasio

ΜΟΛΕΟΔΑΒΟ cetatea Moleodava

ΓΟΥΕΡΩ Guero, Gheară

ΔΙΝΩЏΕΘΩ cetatea Dinogeta

ΖΑΠΥΕΩ Zapio

ΖΟΥΡΟΔΑΒΩ cetatea Zurodava

ΚΩΡΜΥΟ Cormio, Cârmaciul

ΝΟΒΥΔΟΥΝ cetatea Novidun

ЏΕΥΖΟ numele dacic panonic pre-hun şi pre-maghiar Geza

ΣΙЏΙΔΟΝΟΕ cetatea Sigidona-Belgrad

ΜΑΝΗΣΟ Manea?

ΖΙΔΩΔΑΒΟ cetatea Zidodava

ΒΕΡΥΣΟ(120), ΒΕΡΗΣVΤΩ(09), ΒΕΡΕΣΤΟ(128), ΒΕΡΙΣΩΕ(129) – numele dacic panonic pre-hun şi pre-maghiar Vereştoi

ΣΑΥΧΔΑΒΟ cetatea Zecdava, Zehdava

ΠΑΝΟΝΕΟ panonee, panonică, din Panonia

ΔΩΥΕΓΩΕ Dăgă, Duegă, Doagă

ΠΟΛΘΩΔΑΒΟ cetatea Poltodava-Poltavia-Poltava-Poltawa

ΣΑΡΜΑΤΗΟ sarmat

ΚΑΡΠΩΔΟ Carpodu

ΣΑΡΤΑΠΙΕΟ cetatea Sartapia

ΠΑΡΙΩΖΟ Pariozu

ΕΡΜΥΔΑΒΟ cetatea Ermidava

ΜΟΝΓΑΙΩ Mongaio, Mongheo

ΝΑΠΩΚΟΕ Cluj-Napoca

ΓΟΥΡΩΕ Gură

ΚΟΜΙΕΟΔΑΒΟ cetatea Cumidava

ΠΑΛΟΕ Pală, Paloş

ΣΑΡΔΑΒΟ Cetatea Sardava

ΣΕЏΕΣΤΟ segestă, segestină, din Segesta

ΡΟΤΩΠΕΝΕΟ roatelor'toate

ΜΘ MATO, iubit, Excelenţa Sa

ΣΑΡЧΕΡΥΩ soldat

ΚΩΤΩΠΟΛΕΟΥ cotoronţ, mare preot, ghicitor, cât'Apolo

ЧΕΝΕΟΥ Deceneu

ΜΑΕΡΟ mare

ΒΗΡΕΩ birău

Θ trupeo, trupă

Α armoso, armată

ΣΜ sarmigetuzogeo, sarmigetuzică

„Potrivit estimării lui Strabon, armata lui Burebista ar fi ajuns să numere circa 200.000 de oameni, număr considerat de unii istorici ca fiind exagerat, însă alţii nu ar exclude că ar fi posibil să fie real.”

Strabo
Geography

p173 Book VII, Chapter 3

R113ab / Placa 113 / Medalionul lui Pudio Atleu

ΠVΔΙΟ

ΑΤΛΕVΛVΕ

ΣΑΜ VΕΛ

Ο Ο Ν ΣΟ

ΝΤΟ ΡΙΟ

ΜVΝ ΟΣΟ

ΝΟΒΑΛΙΕΛ

ΟΕΔΟΛΟ

ΠΑΤΡΔΟ

ΠVΔΙΟ ΑΤΛΕV ΛVΕ ΣΑΜVΕΛΟ ΟΝΣΟΝΤΟ ΡΙΟΜVΝΟΣΟ ΝΟΒΑΛΙΕΛΟΕ ΔΟΛΟ ΠΑΤΡΔΟ

PUDIO ATLEU LUE SAMUELO ONSONTO RIOMUNOSO NOBALIELOE DOLO PATRDO

Pudio Atleu lu Samuelî, însîntî riomunosîî nobalielă dolîî patrîdă.

Pudio Atleu al lui Samuel, în numele alianţei nobiliare (a) dulcei patrii.

ΠVΔΙΟ Pudio

ΑΤΛΕV Atleu

ΛVΕ lui, al lui

ΣΑΜVΕΛΟ Samuel

ΟΝΣΟΝΤΟ în + sunt, în numele, reprezentant, ambasador, agent

ΡΙΟΜVΝΟΣΟ reunirii, reuniunii, alianţei; -ΣΟ e particulă de genitiv

ΝΟΒΑΛΙΕΛΟΕ nobalielă, nobiliar, nobilitate, nobilităţi

ΔΟΛΟ dulcei; -O aici este -îî, particulă de genitiv

ΠΑΤΡ'ΔΟ patrie, conform a.m. patridă

Notă: traducerea ii aparţine 100% d-lui Branislav Ştefanoski.

2712-RODC-APDI-0001 / Placa 112 / Sigiliul lui Burebista

Faţa 1: M B Δ Џ X κολο

Faţa 2: TAΠΩ ΠANTEΛO + ЏT ΔABΩ Σ Ζ

Μ[ΑΤΟ] Β[ΟΕΡΟΒΙΣΕΤΟ] Δ[ΑΒΟ] Џ[ΕTΟ] Χ[ΟΛΟΑΡΧΙV] κολο

ΤΑΠΩ ΠΑΝΤΕΛΟ +[ΑΤΟ] Џ[Ε]T[Ο] ΔΑΒΩ Σ[ΑΡΜΙЏΕTVΖΟЏΕΟ] Ζ[ΑΒΕΛΟ]

MATO BOEROBISETO DABO ĞETO KOLOARKIU koloarkiu

TAPO PANTELO MATO ĞETO DABO SARMIĞETUΖOĞEO ZABELO

Mată Bărobisetă, davο'getù holoarhiu.

Ţapù pantelă matîî geto'davù, sarmigetuzogeo zabelù.

Iubitulù Burebista, davogetù chiliarhù.

Ţapulù patalama iubitului getù'davù, sarmigetuzogeu zabetù de războiù.

Excelenţa Sa Burebista, cetăţean get, general.

Ţapul sigiliu al Excelenţei Sale get cetăţean, sarmigetuzean guvernator militar.

Μ(ΑΤΟ) precum italianul amato – iubit, Excelenţa Sa, formulă de adresare politicoasă

Β(ΟΕΡΟΒΙΣΕΤΟ) Burebista

Δ(ΑΒΟ) cetăţean

Џ(ΕTΟ) get

Χ(ΟΛΟΑΡΧΙV) chiliarh, general

κολο chiliarh

ΤΑΠΩ ţap

ΠΑΝΤΕΛΟ patalama, pecete, sigiliu, dovadă, atestare, adeverinţă, legitimaţie, I.D.

+(ΑΤΟ) MATO iubit. Aici -O este -îî, particulă de genitiv/dativ; -îî >>> -îi >>> -ăi >>> -ei

Џ(Ε)T(Ο) get

ΔΑΒΩ cetăţean

Σ(ΑΡΜΙЏΕTVΖΟЏΕΟ) sarmigetuzogeu, sarmigetuzic, sarmigetuzean

Ζ(ΑΒΕΛΟ) zabet de război, guvernator militar, din zabet + belo (război). Vezi dexonline pentru zabet.

Note: 1.Medalionul este autentic; 2.Foarte probabil i-a aparţinut personal lui Burebista; 3.Burebista nu era încă rege; 4.Pe sigiliu apare capul unui ţap sau berbec, nu taur, cum greşit a fost identificat, înconjurat de un şarpe cu cap de pasăre; 5. Dacă punctele 1 şi 2 sunt corecte, atunci locul acestui medalion este la muzeu, nu în colecţii particulare.

2698-RODC-APDI-0001/ Placa 098 / Inspecţia lui Decebal în Genucla

Apdatată şi republicată

ΔΑЧΙΒΑΛΟ ΟΝΤVΡΝΟ ЏΕ ΔΙ ЏΕΟΝΟ ΛVΒΕ ΣΕΡΟ ΠΟΕΣΤΑ ΔΑΚΟ ΠΑΝΤ ΓΕΤΟΜΙΣΑΚ Ε ЧΙΤΑ ΣΑΡΜΙЏΕΤVΣΟЏΕΟ ΠΟΝΤΑ ΣΟΛΟΡΑ ΑЧΙΝΟ ΟΝ ΑΝЧΑ ΔΙΕΟ ΖΑΒΕΛΟ ΣΕЏΟ ΚΟΡΟΛΥΟ

DAČIBALO ONTVRNO ĞE DI ĞEONO LVBE SERO POESTA DAKO PANT GETOMISAK E ČITA SARMIĞETVSOĞEO PONTA SOLORA AČINO ON ANČA DIEO ZABELO SEĞO KOROLYO

Dacibală înturnă'ge di Geono'liube. Sero poesta dacă pant gheto'misac e cita sarmigetuzogeo. Ponta solora acino în'anča dieî zabelù Segio Corolio.

Decebal înturnă'se din Geno'iubi. Aceasta fuse vizită dacă întreg gheto'misac e cetate sarmigetuzogee. Ponta solul aici, înaintea (sau la cererea) divinului zabet de război Se(r)gio Corolio.

Decebal se înturnă din Genucla iubită. Aceasta fuse inspecţie (să vadă) dacă întregul oraş dobrogean e cetate sarmigetuzică. Parcurgea teritoriul aici, înaintea (sau la cererea) legendarului guvernator militar Sergio Corolio.

ΔΑЧΙΒΑΛΟ Decebal

ΟΝΤVΡΝΟ înturnă, a se înturna, a se întoarce. Aici la prezent. La perfect simplu ar fi fost 'înturni'.

ЏΕ se, dialectal. Standard este si. Mai apare si che, cu acelaşi înţeles, pe placa 134: rupândio'che.

ΔΙ de la, din

ЏΕΟΝΟ Genucla scrisă prescurtat

ΛVΒΕ iubi, iubită

ΣΕΡΟ acesta fuse – Dacă ΣΕ = acesta este, ΣΕΡΑ = acesta era, atunci propun: ΣΕΡΟ = acesta fuse, ΣΕΝΔ = acesta fiind (vezi placa 121/12).

ΠΟΕΣΤΑ vizită, inspecţie, a vizita, a inspecta

ΔΑΚΟ conjuncţia dacă, nu substantivul dac!

ΠΑΝΤ tot, întreg, conform grec şi armân 'panta'

ΓΕΤΟ'ΜΙΣΑ Dobrogea

ΓΕΤΟ'ΜΙΣΑK ghetomisac, dobrogean, aparţinător de Dobrogea, persoane, oraşe, râuri etc. Aici se referă la „oraş dobrogean”.

Ε e, este

ЧΙΤΑ cetate

ΣΑΡΜΙЏΕΤVΣΟЏΕΟ sarmigetuzogee, sarmigetuzică

ЧΙΤΑ ΣΑΡΜΙЏΕΤVΣΟЏΕΟ cetate sarmigetuzică, cetate aflată deplin în stăpânirea Sarmigetuzei. Decebal cerceta să vadă dacă are întregul control asupra Genuclei.

ΠΟΝΤΑ a ponta, a măsura, a marca

ΣΟΛΟΡΑ solul (nearticulat cu articolul hotărât -a este ΣΟΛΟΡO/soloră = sol), teritoriul din interiorul zidurilor cetăţii, precum pluralul ΣΟΛΟΡΙΟ, articulat ΣΟΛΟΡΙΟЏΕIΟ, cu genitiv-dativul ΣΟΛΟΡΙEΟ (solorieî-soloriei) la singular şi ΣΟΛΟΡΙΟЏΕΟ (soloriogeî/soloriogei) la plural, în opoziţie cu ΣΟΛΕΤΟΛΕ, teritoriul din afara zidurilor cetăţii. Solorio vs Soletole e o explicaţie provizorie, până la lămurirea definitivă a problemei.

ΑЧΙΝΟ aici

ΟΝ în

ΑΝЧΑ aintea

ΟΝ ΑΝЧΑ înaintea (sau la cererea)

ΔΙΕΟ divin, cu sensul de legendar, la genitiv/dativ, literal dieî = diei, cu ΔΙΟ, ΔYΟ, la nominativ/acuzativ

ΖΑΒΕΛΟ zabet + belo, zabet de război, guvernator militar

ΣΕЏΟ Sergiu

ΚΟΡΟΛΥΟ Corolio, Orolio, Oroles, Rholes

2694-RODC-APDI-0001 / Placa 094 / Capturarea steagurilor lui Fuscus

ΔΑЧΙΒΑΛΟΟΝΣΟΤΥЧΕΟΔVΜΑΕΡΟΒΙΡ Ο

ΔΑЧΥΟΑΙΡΟΖΑΝΤΟΠΟΕΝΟΒΑΛΙΕΟΖΕΒΕ

ΛΑΤΟΡΕΤVΔΑЧΙΕΟΚVΕΚΟΡΟΛΕΟΣΑΜ

ΙΤΟΕΑΖΟΛVΕΔΕΟΖΑΒΕΛΟΠVΔΟΟΝ

ЏΕΝΤΒΕΙΡΟΔV ΕΛΟΣΑΡЏ Ε ЧΕΙΟ – Χ

ΔΙΕЏΙΟΒΙΕΣΙΝΟΑΡ Ε Ζ ΑΝΔΟ

ΠΑΝΤΕΛΟΡVΜVΝΟΣΟ Λ VΕ ΜΑ

ΤΟ ΔΑЧ

ΙΒ Α

ΛΟ Ε Ε

Β Δ Δ

Σ ΑΛЏΕΡΟΡΟΤΟΠΑΝΟ ΦVΣΚΟ ΚΟΤΟΠΟΛ

Ο ΒΟΙЧΕΡΟ – Κ – Β

Α ΙΟΝ ΣΟ ΕΝ

Ο – Ε Ρ Ι ЏΕ

Ρ ΙΟ

Ε – ΜΔ

Ε – ΚΙΡΥ

– + –

ЏΕ

ΝV

ΚΛ

ΟΕ

ΤΑΛΙΠΙΚΟ

ΣΑΡΜΙЏΕΤ

VΖΟ – Σ – Μ –

ΔΑЧΙΒΑΛΟ ΟΝ ΣΟΤΥЧΕΟ ΔV ΜΑΕΡΟ ΒΙΡΟ ΔΑЧΥΟ ΑΙΡΟΖΑΝΤΟ ΠΟΕ ΝΟΒΑΛΙΕΟ ΖΕ ΒΕΛΑΤΟΡΕΤV ΔΑЧΙΕΟΚVΕ ΚΟΡΟΛΕΟΣΑΜΙΤΟ Ε ΑΖΟΛVΕ ΔΕΟ ΖΑΒΕΛΟ ΠVΔΟ ΟΝ ЏΕΝΤ ΒΕΙΡΟ ΔV ΕΛΟ ΣΑΡЏΕЧΕΙΟ – Χ ΔΙΕЏΙΟ ΒΙΕΣΙΝΟ ΑΡΕΖΑΝΔΟ ΠΑΝΤΕΛΟ ΡVΜVΝΟΣΟ [ΣΑΛЏΕΡΟ ΡΟΤΟΠΑΝΟ ΦVΣΚΟ] ΛVΕ ΜΑΤΟ ΔΑЧΙΒΑΛΟ

Β Δ

Δ

Ε

Ε

ΚΟΤΟΠΟΛΟ ΒΟΙЧΕΡΟ –

Κ – ΒΑΙΟΝΣΟΕΝΟ ΕΡΙЏΕΡΙΟ

Ε – ΜΔ –

Ε – ΚΙΡΥ

– + – ЏΕΝVΚΛΟΕ

ΤΑΛΙΠΙΚΟ ΣΑΡΜΙЏΕΤVΖΟ – Σ – Μ –

DAČIBALO ON SOTYČEO DV MAERO BIRO DAČYO AIROZANTO POE NOBALIEO ZE BELATORETU DAČIEOKVE KOROLEOSAMITO E AZOLVE DEO ZABELO PVDO ON ĞENT BEIRO DV ELO SARĞEČEIO – X DIEĞIO BIESINO AREZANDO PANTELO RVMVNOSO SALĞERO ROTOPANO FVSKO LVE MATO DAČIBALO

B(BELATORETU) D(AČIEOKVE)

D(AČIBALO)

E(LO)

E(LO)

KOTOPOLO BOIČERO –

K(OTOPOLO) – BAIONSOENO ERIĞERIO

E(LO) – MD –

E(LO) – KIRY

– + – ĞENVKLOE

TALIPIKO SARMIĞETVZO – S(ARMIĞETUZOĞEO) – M(ATO) –

Dacibală, în'soţiceu du maierîî birî daciî, erozandù pă nobalieî. Se belatoretu daciocă Coroleosamito e Azolă, deo zabelî, pudzî în gent biră du elîîî sargeţeiî. – Holoarhiu Diegio Viezină arăţandù pantelă rumunosîî salgerî roţîî'panî Fusco lu mată Dacibală.

Belatoretu daciocă

Dacibală

Elo

Elo

Cât'Ăpolù Bucero

Cât'Ăpolù Beonsăno erigeriu

Elo MD

Elo Kiri

Mată Genuclă

Talipică Sarmigetuză – sarmigetuzogeî maţî

Decebal, însoţit de marii birăi daci, eroizând pe nobili. Aceştia sunt războinicetul dacic Coroleosamito şi Azolă, doi zabeţi de război, puşi în ginta biră de elogiaţii sargeţei. – Chiliarh Divin Ghid Vezina, arătând patalamaua romanului soldat roţii-întreagă Fuscu, lu' iubitul Decebal.

Războinicet dacic

Decebal

Elogiat

Elogiat

Cât'Apolo Bucero

Cât'Apolo Beonseno erijatul

Elogiat M.D.

Elogiat Chiri

Iubita Genuclă

Tălpica Sarmigetuza – sarmigetuzogei iubiţi

Decebal, însoţit de marii birăi daci, ridicând în grad (decorând) pe nobili. Aceştia sunt războinicii daci Corolio şi Azolă, doi guvernatori militari, puşi în ginta birăutorească de preasfinţii preoţi sargeţeni. – Generalul Suprem Vezina, arătând stindardul romanului soldat, comandant de oşti Fuscus, Excelenţei Sale Decebal.

(Grup de) Războinici dacici

Decebal

Preasfânt preot

Preasfânt preot

Mare preot ghicitor Bucero

Mare preot ghicitor Beonseno prea-înălţatul

Preasfânt preot M.D.

Preasfânt preot Chiril/Chiriac

Iubita Genuclă

Baza militară Sarmigetuza – sarmigetuzeni iubiţi

ΔΑЧΙΒΑΛΟ Decebal

ΟΝ în

ΣΟΤΥЧΕΟ soţiceu, soţiţeu, soţiţiu, soţitù, soţit, (în)soţit, din soţ, soţire, societate

ΟΝΣΟΤΥЧΕΟ însoţit

ΔV de

ΜΑΕΡΟ mare

ΒΙΡΟ birău

ΔΑЧΥΟ dac

ΑΙΡΟΖΑΝΤΟ eroizând, din a eroiza, cu sensul de a ridica în grad, a decora, poate a felicita

ΠΟΕ pe

ΝΟΒΑΛΙΕΟ nobalieî, nobaliei, nobili

ΖΕ, ΣE acesta este, aceştia sunt

ΒΕΛΑΤΟΡΕΤV războiet, războinicet, grup de războinici, substantiv colectiv neexistent in limba română. Din latinescul bellum, bella.

ΔΑЧΙΕΟΚVΕ dacic

ΚΟΡΟΛΕΟΣΑΜΙΤΟ Orolio, Oroles, Rholes, Korolio etc.

Ε şi

ΑΖΟΛVΕ Azolă

ΔΕΟ divin, dar şi numărul 2. Varianta corectă în context este discutabilă.

ΖΑΒΕΛΟ zabet + belo = zabet de război, guvernator militar

ΠVΔΟ pus, puşi, din vb. a pune

ΟΝ în

ЏΕΝΤ gintă, tagmă, castă

ΒΕΙΡΟ biră, birăutorească

ΔV de

ΕΛΟ elogiat, preasfânt preot, primul rang de preoţi zamolxieni

ΣΑΡЏΕЧΕΙΟ sargeţean, locuitor al oraşului/cetăţii Sargeţia

Χ holoarhiu, chiliarh, general

ΔΙΕЏΙΟ Divin Ghid, conducător militar suprem

ΒΙΕΣΙΝΟ Vezina

ΑΡΕΖΑΝΔΟ arătând, din vb. a arăta

ΠΑΝΤΕΛΟ panta+elo = toţi eloii, care a dat cuvântul patalama, aici cu sensul de stindard

ΡVΜVΝΟΣΟ romanului. -ΣΟ este particulă de genitiv/dativ.

ΣΑΛЏΕΡΟ soldat

ΡΟΤΟΠΑΝΟ roata întreagă, comandant de oşti peste întreaga roată, peste tot batalionul. Din roată + armânul/grecescul panta

ΦVΣΚΟ Cornelius Fuscus

ΛVΕ lui

ΜΑΤΟ iubit, Excelenţa Sa, formulă de politeţe pentru toate persoanele importante, precum italianul amato

ΔΑЧΙΒΑΛΟ Decebal

ΚΟΤΟΠΟΛΟ cotoronţ, mare preot, ghicitor, Pontifex Maximus, şeful religios suprem. Literal, cât+Apolo, adică mare pe pământ cât este zeul Apolo în cer, locţiitorul pământean al zeului Apolo.

ΒΟΙЧΕΡΟ Bucero, Bicilis

ΒΑΙΟΝΣΟΕΝΟ Beonsăno

ΕΡΙЏΕΡΙΟ înălţat, regişor local, domnitor, precum vb. a erige şi a erija, lat. erigere

– + – mato, mată, iubită

ЏΕΝVΚΛΟΕ Genucla

ΤΑΛΙΠΙΚΟ tălpică (din talpă), bază militară

ΣΑΡΜΙЏΕΤVΖΟ Sarmigetuza

DEXonline

BIRẮU, birăi, s.m. (Înv. şi reg.) Primar rural. – Din magh. bíró.

Sursa: DEX '98

BIRĂU s. v. cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, primar, şef, vătaf.

Sursa: Sinonime

birău s. m., art. birăul; pl. birăi, art. birăii

Sursa: Dicţionar ortografic

birắu (birắi), s.m. – (Trans.) Primar. – Var. birac. Mag. biró (Cihac, II, 482; Gáldi, Dict., 107), de unde provin şi sb., cr., slov. birov. – Cer. birăiţă, s.f. (primăriţă); birăie, s.f. (primărie).

Sursa: DER

ZABÉT s.m. (Turcism înv.) Guvernator; p. ext. autoritate, stăpînire. – Din tc. zabit.

Sursa: DEX '98

ZABÉT s. v. cârmuitor, conducător, guver-nator.

Sursa: Sinonime

zabét s. m.

Sursa: Dicţionar ortografic

2692-RODC-APDI-0001 / Placa 092 / Ceremonia regelui Duro Milteo Adeuso

ΔVΡΩΑΔΕVΣΟΒΑΣΙΛΕΩΔΑΒΟЏΕΤΟΕΡΙЏΕΡΥΕΟ

ΔV Μ +++++ ΤΡVΠΕΙΩΟΝΣΑΡΜΥЏΕΤVΖΟΣΙΑV

ΔΥΤΟ ΝVΒΥΔΑΕΩΟΝΤΑΛVΕΦΙЧΕΥΟΜΕΤΑΕ

ΣΩΔV ΡΟVΝΣΕΥΦΩΤΡVΠΕVΔΑΒΟΩΝΣΟΛ

ΩΡΥΟ ЏΕΙΩΕΛΥΕΟΜΑΡΩΦΕΡΟΑΡΜΩΣΟΕΠ

ΡΙΝΟ ΕVΥΕЏΕΩΔVΔΙΣΡΕΟΠΑΡΩΡΕΚΑVΕ

ЏΕ ΩΣΟΕΠΡΕΝΩΤVΡΥΜΙΕΟΛVΕΒΕΝV

ΔΟ ΜΑΕΡΩΒΙΡΟΔVΕΚΩΤΟΠΩΛΟΕΡ

ΥЏ ΕΡΙΛΟΡΩΕΔΑΒΩЏΕΤΟΤΡΑΣΟΩ

ΝΣ ΑΡΜΙЏΕΤVΖΩΒΑΣΕΛΕΩΑΔΕVΣ

Ο ΔVΡΩΤΡΑΣΟΕΔVΕΛΩΚΟΤΩΠΟΛ

ΩΒΟΥЧΕΡΩΛΟΠΑΝΤΕΔΑΤΩΛΟΕ

ΒΥΣΙΚΟΧΥΛΕΩΔΥ ΕΩΤΕΟΥΟ

ΔVΡΩ ΑΔΕVΣΟ ΒΑΣΙΛΕΩ ΔΑΒΟЏΕΤΟ ΕΡΙЏΕΡΥΕΟ ΔV Μ +++++ ΤΡVΠΕΙΩ ΟΝ ΣΑΡΜΥЏΕΤVΖΟ ΣΙ ΑVΔΥ ΤΟ ΝVΒΥΔΑΕΩ ΟΝ ΤΑΛVΕΦΙЧΕΥΟ ΜΕΤΑΕΣΩ ΔVΡΟ VΝ ΣΕΥΦΩ ΤΡVΠΕV ΔΑΒΟ ΩΝ ΣΟΛΩΡΥΟЏΕΙΩ ΕΛΥΕΟ ΜΑΡΩ ΦΕΡΟ ΑΡΜΩΣΟΕ ΠΡΙΝΟ Ε VΥΕЏΕΩ ΔV ΔΙΣΡΕΟΠΑΡΩ ΡΕΚΑVΕЏΕΩ ΣΟ Ε ΠΡΕΝΩ ΤVΡΥΜΙΕΟ ΛVΕ ΒΕΝVΔΟ ΜΑΕΡΩ ΒΙΡΟ ΔV Ε ΚΩΤΟΠΩΛΟ ΕΡΥЏΕΡΙΛΟΡΩ Ε ΔΑΒΩЏΕΤΟ ΤΡΑΣΟ ΩΝ ΣΑΡΜΙЏΕΤVΖΩ ΒΑΣΕΛΕΩ ΑΔΕVΣΟ ΔVΡΩ ΤΡΑΣΟ Ε ΔV ΕΛΩ ΚΟΤΩΠΟΛΩ ΒΟΥЧΕΡΩ ΛΟ ΠΑΝΤΕΔΑΤΩ ΛΟΕ ΒΥΣΙΚΟ ΧΥΛΕΩ ΔΥΕΩ ΤΕΟΥΟ

DURO ADEUSO BASYLEO DABOĞETO ERIĞERYEO DU M +++++ TRUPEIO ON SARMYĞETUZO SI AUDY TO NUBYDAEO ON TALUEFIČEYO METAESO DURO UN SEYFO TRUPEU DABO ON SOLORYOĞEIO ELYEO MARO FERO ARMOSOE PRINO E UYEĞEO DU DISREOPARO REKAUEĞEO SO E PRENO TURYMIEO LUE BENUDO MAERO BIRO DU E KOTOPOLO ERYĞERILORO E DABOĞETO TRASO ON SARMIĞETUZO BASELEO ADEUSO DURO TRASO E DU ELO KOTOPOLO BOYČERO LO PANTEDATO LOE BYSIKO XYLEO DYEO TEOYO

Duro Adeuso, vasileu davo'getù, erigerieî du mii cinzeci trupeiî în Sarmigetuza, si audzi tu Nuvidaeo în talăphiceio. (Tri)Metaesă Duro un seifù trupeu davă în soloriogeiî Elieî. Marîî fero-armosă, prino e uiegeo du disreopară. Recauegeo so e preno turmieî lu' Benudo, maerî birî du, e câtăpolî, erigerilorù e davo'geţîî. Trasă în Sarmigetuza vaseleu Adeuso Duro. Trasă e du elo câtăpolî Bucero la pante'dată lu' Bisica Hileî Dieî Teuo.

Durul Adeuso, basileu davoget, erigeriei de mii 50 trupei în Sarmigetuza, se auzi la Nuvida în tălpică. (Tri)Metese Durul un sfert trupă davă în solurile Eliei. Marei fero-armate, prinos e uiea de despăgubire. Recucerirea sa e preînnoirea turmei lui Benudo, mare birău de, şi cât'Apolo, erigerilor şi davogetei. Trasă în Sarmigetuza basileu' Adeuso Durul. Trasă şi de eloul cât'Apolo Bucero la Întreg-Dată lui Biserica Fiului Divinului Zeu.

Durul Adeuso, regele cetăţenilor geţi, prea-înălţat coordonator de 50000 trupeţi în Sarmigetuza, se auzi la Nuvida în baza militară. Trimise Durul un sfert trupă cetăţenească în teritoriile Eliei. Marei armate de fier, prinos (îi) este uliul de despăgubire. Câştigul său este preînnoirea turmei lui Benudo, marele birău şi marele preot al prea-înălţaţilor mari conducători şi al cetăţenilor geţi. Trasă în Sarmigetuza regele Adeuso Durul. Trasă şi de elogiatul mare preot Bicilis la Comanda Supremă a Bisericii Fiului Divinului Zeu.

ΔVΡΩ Durul, regele Milteo Adeuso Duro

ΑΔΕVΣΟ Adeuso

ΒΑΣΙΛΕΩ basileu, rege

ΔΑΒΟЏΕΤΟ davoget, cetăţean get

ΕΡΙЏΕΡΥΕΟ prea-înălţat, mare conducător, şef peste mai mulţi chiliarhi, regişor local, domnitor, stăpân

ΔV de

Μ mie

+++++ 50000

ΤΡVΠΕΙΩ trupei, trupaşi, trupeţi, soldaţi

ΟΝ în

ΣΑΡΜΥЏΕΤVΖΟ Sarmigetuza

ΣΙ se

ΑVΔΥ audzi = auzi, din 'a auzi' la perfect simplu

ΤΟ în, la, cf. a.m. tu = în, la

ΝVΒΥΔΑΕΩ Nuvida, Isaccea

ΟΝ în

ΤΑΛVΕΦΙЧΕΥΟ talipico, tălpică, bază militară. Diminutiv al lui talpă.

ΜΕΤΑΕΣΩ a pune, a trimite, la perfect simplu: el puse, el trimise, el trimetese, ultima formă întâlnită personal de autorul acestor rânduri, şi probabil şi de mulţi dintre cititori.

ΔVΡΟ Durul

VΝ un

ΣΕΥΦΩ sfert – sens incert; probabil prin metateză a dat sfeiu, şi mai târziu, printr-o contaminare slavă, a primit terminaţie consonantică.

ΤΡVΠΕV trupă, corp de armată

ΔΑΒΟ cetăţean, cetăţenesc

ΩΝ în

ΣΟΛΩΡΥΟЏΕΙΩ solurile, teritoriile, aici la plural, cu art. hot. -geo, -geio, spre deosebire de singularul soloră, articulat solora, din placa 98

ΕΛΥΕΟ, Elieî, Eliei, aşezarea Elia, la genitiv/dativ

ΜΑΡΩ marei, genitiv cu -îî

ΦΕΡΟ fero, fer, fier

ΑΡΜΩΣΟΕ armată

ΠΡΙΝΟ prinos, ofrandă, tribut, omagiu, sacrificiu

Ε e, este

VΥΕЏΕΩ uie + geo = uiea, uliul, pasărea răpitoare, cu art. hot. -geo

ΔV de

ΔΙΣΡΕΟΠΑΡΩ despăgubire, cf. lat. reparare, neologism latinesc în dvgt, dacă nu cumva invers

ΡΕΚΑVΕЏΕΟ recucerirea, câştigul. Caue = cucerire, câştig; recaue = recucerire; -geo = art. hot.

ΣΟ său, sa

Ε e, este

ΠΡΕΝΩ preînnoire; pre + nou

ΤVΡΥΜΙΕΟ, turmieî, turmiei, turmă la genitiv/dativ

ΛVΕ lui

ΒΕΝVΔΟ Benudo, poate strămoşul lui Benito

ΜΑΕΡΩ mare

ΒΙΡΟ birău

ΔV de

Ε şi

ΚΩΤΟΠΩΛΟ cotoronţ, mare preot, ghicitor, Pontifex Maximus; literal, cât'Apolo

ΕΡΥЏΕΡΙΛΟΡΩ erigerilorù, erigerilor, domnitorilor, prea-înălţaţilor, cu genitivul contemporan -ilor (-ilorù)

Ε şi

ΔΑΒΩЏΕΤΟ cetăţean get, la genitiv/dativ cu -ţîî

ΤΡΑΣΟ trasă, trasată, la perfect simplu: el trasă

ΩΝ în

ΣΑΡΜΙЏΕΤVΖΩ Sarmigetuza

ΒΑΣΕΛΕΩ basileu, rege

ΑΔΕVΣΟ Adeuso

ΔVΡΩ Durul

ΤΡΑΣΟ trasă, trasată, la diateza pasivă

Ε şi

ΔV de

ΕΛΩ elogiat preot

ΚΟΤΩΠΟΛΩ cotoronţ, mare preot, ghicitor, Pontifex Maximus, cât'Apolo

ΒΟΥЧΕΡΩ Bucero, Bicilis

ΛΟ la

ΠΑΝΤΕΔΑΤΩ panta + vb. a da = în întregime dat, toatădată, Comanda Supremă

ΛΟΕ lui

ΒΥΣΙΚΟ biserică

ΧΥΛΕΩ, hileî, hilei, fiu, la genitiv/dativ, cu ΧΥΩ la nominativ/acuzativ

ΔΥΕΩ, dieî, diei, divin, zeiesc, la genitiv/dativ, cu ΔΥΩ la nominativ/acuzativ

ΤΕΟΥΟ zeu

DEXonline:

úie, úie, s.f. (reg.) specie de uliu; şorecar.

Sursa: DAR

ÚIE, ui, s.f. (Ornit.; reg.) Şoricar.

Sursa: DLRM

2642-RODC-APDI-0001 / Placa 042 / Sorso Serina şi Dromihete

ΔΟΠΑ ΚΑΠΟ ΔΥΟ ΖΑΒΕΛΙΟ ΑΥΟ ΣΟΡΣΟ ΣΕΡΙΝΑ ΓΛΟΤΟ ΑΡΜΟΣΑ ΔΑΒ ΣΙΡΜΙΟ ΔΡΟΜΙΧΘΟ Κ ΡΟΜΟΣ ΠΟΛΤΑΒΙΟ ΛΙΝΑΤΟ Ι Σ ΟΡΑΧΑЏΙΟ ΟΡVΣΥ ΣΕЏΕΘΑ ΒΡΕΝΟ ΔΕΝΟΣ ΓΕΟΤΟΧ Ε ΤΟΤVΣ

ΠΑΤΕΛΟ ΔΑЧΙΕΟ

Ι Λ Σ Δ Ω

KIBA

ΣΑΡΜΟΓΑΤΩ

ΔΑΒ ΣΚΥΤЏΕΤ

ΚΟΣΡΑ ΣΑΡΜЏΙΤΙΟΖΑ ΤΟΠΟ

DOPA KAPO DYO ZABELIO AYO SORSO SERINA GLOTO ARMOSA DAB SIRMIO DROMIXTO K' ROMOS POLTABIO LINATO I S ORAXAĞIO ORUSI SEĞETA BRENO DENOS GEOTOX E TOTUS

PATELO DAČIEO sub stindardele triunghiulare

I L S D O abrevieri

KIBA vertical

SARMOGATO

DAB SKYTĞET în capsulă

KOSRA SARMĞITIOZA TOPO

După capù, dio zabeliu, aio Sorso Serina, glotîî armosa dav Sirmio, Dromihto, k(âtrî) romos Poltavio, linaţî i's oracagiî; orusi segeta vreno denos: gheotoc e totuş.

Patelă Dacieî

I L S D O

Chivă

Sarmogato dav skit-get

Cosra, sarmgitiosa topă

(Luându-se) După căpetenie, divinul zabet de război, sfântul Sorso Serina, glotaşului armata dava Sirmio, Dromihete, către romana Poltavie, alintate i-s orăcăiturile; aruncă săgeata vrând denotare: ghetoc e totuşi.

Patalamaua Daciei

I L S D O

Chivot

Sarmogata, davă scito-getă

Castel, sarmigetuzesc topic

La îndemnul căpeteniei, legendarul guvernator militar, sfinţitul Sorso Serina, glotaşului de armată din dava Sirmio, Dromihete, către romana Poltavie, alintate îi sunt orăcăiturile; aruncă săgeata vrând să sublinieze: (că un adevărat) ghet este totuşi.

Stindardul Daciei

I L S D O

Chivot (urnă funerară)

Sarmogata, davă scito-getă

Castel, sarmigetuzesc spaţiu vital

ΔΟΠΑ după

ΚΑΠΟ cap, căpetenie

ΔΥΟ divin, divinizat, legendar

ΖΑΒΕΛΙΟ zabet de război, guvernator militar

ΑΥΟ sfânt, sfinţit (conform ayiu din limba a.m.)

ΣΟΡΣΟ Sorso

ΣΕΡΙΝΑ Serina

ΓΛΟΤΟ glotaş (aici posibil un genitiv/dativ cu -îî)

ΑΡΜΟΣΑ armată

ΔΑΒ davă, aşezare, oraş

ΣΙΡΜΙΟ Sirmio

ΔΡΟΜΙΧΘΟ Dromihete

Κ' câtrâ a.m., către d.r.

ΡΟΜΟΣ roman

ΠΟΛΤΑΒΙΟ Poltavia

ΛΙΝΑΤΟ alintat

Ι i-, îi

Σ -s, îs, sunt

ΟΡΑΧΑЏΙΟ orăcăituri

ΟΡVΣΥ a arunca

ΣΕЏΕΘΑ săgeată (articulat cu art. hot. a)

ΒΡΕΝΟ vrând, a vrea

ΔΕΝΟΣ denotare, dovedire, subliniere, scoatere în evidenţă

ΓΕΟΤΟΧ ghetoc, precum ghetomisac, ghet, get sud-dunărean

E e, este

ΤΟΤVΣ totuşi

ΣΑΡΜΟΓΑΤΟ Sarmogata

ΔΑΒ davă

ΣΚΥΤ scit

ЏΕΤ get

ΚΟΣΡΑ castel (substantiv feminin)

ΣΑΡΜЏΙΤΙΟΣΑ sarmigetuzească

ΤΟΠΟ topic, topos, spaţiu vital (substantiv feminin)

Notă: Denotarea statutului de ghet, adică get sud-dunărean, este o mică mostră de naţionalism local.

DEXonline:

ZABÉT s.m. (Turcism înv.) Guvernator; p. ext. autoritate, stăpînire. – Din tc. zabit.
Sursa: DEX '98

ZABÉT s. v. cârmuitor, conducător, guvernator.
Sursa: Sinonime

Aceasta nu este o traducere definitivă, totul este în lucru şi poate fi schimbat substanţial oricând.

2628-RODC-APDI-0001 / Placa 28 / Decebal şi armata dacă

ΔΑΚΟΑΡΜΟΣΣΟΝΤΟΡΟΜVΝΟ

ΔVΣΑЧΕΟΣΙΟΡΟΤΟΙΠΑΝΟ

ΦΑΚΤΟΑVΤΕΟΙVΚΟΣΟΑΒΙΡЏΛΑ

ΣΟΜΟЧΙΡΟΑΣΟΓΙΛΑ

ΚΟΣΑЧΕΟΒΟΡVΣΑ

ΒΑЧΕΡΑΚΑΣΕΡΟ

ΚΟΔΑΚΟΑΡΜΟΣΑ

ΑVΤΕΟΙVΑΠΑΡΟ

ΣΕΚΑΠΟΔΑЧΕΒΙΑΛΟ

ΣΟΣΙΝΤΟΝΟΒΑΛΟ

ΔΑΚΟ ΑΡΜΟΣ ΣΟΝΤΟ ΡΟΜVΝΟ ΔVΣΑ ЧΕΟ ΣΙΟ ΡΟΤΟΙΠΑΝΟ ΦΑΚΤΟ ΑV *ΤΕ ΟΙV ΚΟΣΟΑ ΒΙΡЏΙΛΑ ΣΟΜΟ ЧΙΡΟΑΣΟ ΓΙ ΛΑ ΚΟΣΑЧΕΟ ΒΟΡVΣΑ ΒΑЧΕΡΑ ΚΑΣΕΡΟ ΚΟ ΔΑΚΟ ΑΡΜΟΣΑ

ΑV *ΤΕ ΟΙV ΑΠΑΡΟ

*ΣΕ ΚΑΠΟ ΔΑЧΕΒΙΑΛΟ

ΣΟ ΣΙΝΤΟ ΝΟΒΑΛΟ

DAKO ARMOS SONTO ROMUNO DUSA ČEO SI O ROTOIPANO FAKTO AU *TE OIU KOSOA BIRĞILA SOMO ČIROASO GI LA KOSAČEO BORUSA BAČERA KASERO KO DAKO ARMOSA

AU *TE OIU APARO

*SE KAPO DAČEBIALO

SO SINTO NOBALO

Dacîî armoş sîntù romunî dusă ceo şi-o rotoipanù factù: au Te-oiu cosoa virgila, somù ciroaşî ghi la cosaceu Borusa Bacera Chasero cu daco-armâsa.

Au te-oiu apară,

Se capù Dacebială,

So sîntù nobalîî.

Dacii armoşi sunt romani aduşi ce îşi au comandantul făcut: au te-oi apăra viril, suntem ciraci de la cosaceul Borusa Azerul din Baku cu armata dacă.

Au te-oi apăra,

Acesta este capul Decebal,

Săi sunt nobilii.

Dacii înarmaţi sunt romani aduşi ce îşi au comandantul făcut (de-ai noştri): au te-oi apăra din toate puterile, suntem prieteni de la cosaceul Borusa Azerul din Baku cu armata dacă.

Au te-oi apăra,

Acesta este căpetenia Decebal,

Ai săi sunt nobilii.

ΔΑΚΟ dacîî, dachii, dacii

ΑΡΜΟΣ armoş, armoşi, înarmaţi

ΣΟΝΤΟ sunt

ΡΟΜVΝΟ roman(i). Plural cu jumătate de î în loc de jumătate de i.

ΔVΣΑ a duce, a aduce

ЧΕΟ ce

ΣΙ îşi

Ο au

ΡΟΤΟΙΠΑΝΟ roţii-ban, comandant de roate. După lupte seculare, ce au durat un an :)) a trebuit să accept că înseamnă comandant militar, nu jurământ.

ΦΑΚΤΟ făcut

ΑV au

*ΤΕ pe tine te

ΟΙV oi, voi, auxiliarul a vrea

ΚΟΣΟΑ căsui, adăposti, aici figurat, a proteja

ΒΙΡЏΙΛΑ viril

ΣΟΜΟ suntem, precum arhaicul semù

ЧΙΡΟΑΣΟ cirac(i)

ΓΙ de, dialectal

ΛΑ la

ΚΟΣΑЧΕΟ cosaceu??? posibil titlu nobiliar sau rang militar

ΒΟΡVΣΑ Borusa, poate Boris, nume turcesc

ΒΑЧΕΡΑ din Baku

ΚΑΣΕΡΟ azer

ΚΟ cu

ΔΑΚΟ dac

ΑΡΜΟΣΑ armata

ΑV au

*ΤΕ te

ΟΙV auxiliarul a vrea

ΑΠΑΡΟ apăra

*ΣΕ acesta este

ΚΑΠΟ cap, căpetenie

ΔΑЧΕΒΙΑΛΟ Decebal, scris după pronunţia ardelenească

ΣΟ al său

ΣΙΝΤΟ sunt

ΝΟΒΑΛΟ nobil(i)

Alfa, Delta sau Lambda?

Litere mici.

Transcriere B.Ştefanoski:

ΔΑЧΙΒΑΛΩЏΕΩΝ ΤVΠΝΩ ΔΙΕЏ ΩΝΣΩΝΤΑ ΡVΜVΝΩΝΩ ΒΑΛΑΟΤΚΕΚΟ ΓΕΤΕΜΗΣΩ ΓΛΟΤΕΛΩ ΔV ΣΑΡΜΥЏΕΤVΣΑ ΔΑЧΙΒΑΛΟ ΓΕΤΕΜΥΣΩ ΔΕЏ ΜΑΡΙΣΥ ΚΩΠΩΝΩ ΣΜЏΤΩΖΩ

ΑΝΟΛΤΙΣΩ ΔΕЏ ΔΙЏΙΟΚΕΔΩ ΣΩΒΑ ΜΑΤΑ ΠΩΕΣΤΑ ΔΑΒΩ ΓΗΤΑΜΙΣΑ ΚΩΡΩΛΑ ΠΟΕΣΤ ΖΑΒΕΛΩ Κ Γ Τ Μ ΗΕ Λ Κ

ΚΩΤΩΠΟΛΟ χχ ΠΟΛΗΚ ΜΑΤΗVΧΑ ΖΩΝΤΩ χΕΩΤVχΚχχΤχΕΓ+++Μ+++++++

Transcriere S.Olteanu:

ΔΑЧΙΒΑΛΟ ЏΕ ΟΝΤVΟΝΟ ΔΙ ΕЏ ΟΝ ΣΟΝΤΑ ΡVΜVΝΟ ΝΟΒΑΛΟ ΔΟΚΕΖV ΓΕΤΕ ΜΙΣΟ ΓΛΟΤΕΛΟ ΔV ΣΑΡΜΙЏΕΤVΖΟ ΔΑЧΙΒΑΛΟ ΓΕΤΕ ΜΥΣΟ ΔΕЏ ΜΟΡΙΒΥ ΚΟΠΟΝΟ ΣΜЏΤΟΖΑ

ΟΝΔΟ ΤΙΣΔΑ ΕЏ ΔΙЏΙΟΚΕΛΟ ΣΟΒΑ ΜΟΤΟΠΟΕΣΤΑ ΔΑΒΟ ЏΙ?ΟΜΙΣΑ ΚΟΡΟΛΑ ΠΟΕΣΤ ΖΑΒΕΛΟ V +++Μ+Π

Părere personală AP (nedefinitivă):

ΔΑЧΙΒΑΛΩ ЏΕ ΩΝΤVΡΝΩ ΔΙΕЏ ΩΝΣΩΝΤΑ ΡVΜVΝΩ ΝΩΒΑΛΩ ΔΩ ΚΕΚΩ ΓΕΤΕΜHΣΩ ΓΛΩΤΕΛΩ ΔV ΣΑΡΜΙЏΕΤVΖΩ ΔΑЧΙΒΑΛΩ ΓΕΤΕΜΥΣΩ ΔΕЏ ΜΑΡΙΣΥ ΚΩΠΩΝΩ ΣarΜiЏiΤiΩΖΑ

ΑΝΟΛΤΙ ΣΩ ΔΕЏ ΔΙ ЏΙΟ ΚΕKΩ ΣΩΒΑ ΜΑΤO ΠΩΕΣΤΑ ΔΑΒΩ ΓΗΤΑΜΙΣΑ ΚΩΡΩΛΑ ΠΟΕΣΤ ΖΑΒΕΛΩ Κotopolo ΓeΤoΜHΣAΚ

ΚΩΤΩΠΟΛΟ χχ ΠΟΛΗΚ ΜΑΤΗVΧΑ ΖΩΝΤΩ χΕΩΤVχΚχχΤχΕΓ+++Μ+++++++

2609-RODC-APDI-0001 / Placa 009 / Expediţia lui Burebista în Panonia. Nimicirea galilor.

ΒΟΕΡΟΒΥΣΕΤΟΟΝΣΟΘΙЧΥΩΔΟΥΛΟΥΡΑΒΗΔΟΜΑΤΟΣΑΡΜΑΘΩ

ΠVΡ ЧΕΔΙΕΟΩΝΣΟΝΤΙΕΟΑΘΩΚΟΥΕΒΗΣΟΓΑΛΟЧΕΟΝΑΣ

ΤΥΩ ΟΝ ΜΕΣΥΩΒΟΕΡΟΒΥΣΕΤΟΡΕΘΕΡΟΔVΝ ΙΔΑ

ΒΟΕ ΣΟ ΠΟΥΡЧΕΔΟΥΕΛΩЧΕΤVΕΘΑΟΥΡΗ ΝΩ

ΕΑ ЧΥ ΝΩ ΖΟΣΤΩΠΙΘΟΩΝ ΖΑ

ΡΟ ΤΩΤ ΟΡΩΒΙΟЧΕ ΤΩ

Γ

Α

Λ

Ω

Ε

ΥΕΑΣΩΜ

ΕΔΟΔΩ

ΖΑΒΕΛΙΕΟ

ΠΑΘΩΒΕΡΗ

ΣVΤΩ +++++++

ΛΑΡΥΣΕΡΥΟ

ΣΑΡΜΑΘΩ ΙΙ

ΒΗΡЏΕΡΥΩΒΑΡΟΥΣΕΥ

ΔΑΒΟ ЏΕΘΩ ++++////

ΒΟΕΡΟΒΥΣΕΤΟ ΟΝΣΟΘΙЧΥΩ ΔΟΥ ΛΟΥΡΑΒΗΔΟ ΜΑΤΟ ΣΑΡΜΑΘΩ ΠVΡЧΕΔΙΕΟ ΩΝΣΟΝΤΙΕΟ ΑΘΩ ΚΟΥΕΒΗΣΟ ΓΑΛΟЧΕΟ ΝΑΣΤΥΩ ΟΝ ΜΕΣΥΩ ΒΟΕΡΟΒΥΣΕΤΟ ΡΕΘΕΡΟΔVΝΙ ΔΑΒΟΕ ΣΟ ΠΟΥΡЧΕΔΟΥΕ ΛΩ ЧΕΤVΕ ΘΑΟΥΡΗΝΩΕ ΑЧΥΝΩ ΖΟΣ ΤΩΠΙΘ Ο ΩΝ ΖΑΡΟ ΤΩΤΟ ΡΩΒΙΟ ЧΕΤΟ ΓΑΛΩΕΥΕΑΣΩ [++++] ΜΕΔΟΔΩ ΖΑΒΕΛΙΕΟ

ΠΑΘΩ

– ΒΕΡΗΣVΤΩ +++++++

– ΛΑΡΥΣΕΡΥΟ ΣΑΡΜΑΘΩ ΙΙ

– ΒΗΡЏΕΡΥΩ ΒΑΡΟΥΣΕΥ ΔΑΒΟ ЏΕΘΩ ++++////

BOEROBYSETO ONSOTIČIO DOY LOYRABHDO MATO SARMATO PURČEDIEO ONSONTIEO ATO KOYEBHSO GALOČEO NASTYO ON MESIO BOEROBYSETO RETERODUNI DABOE SO POYRČEDOYE LO ČETVE TAOYRHNOE AČINO ZOS TOPIT O ON ZARO TOTO ROBIO ČETO GALOEYEASO [++++] MEDODO ZABELIEO

PATO

– BERHSUTO +++++++

– LARYSERYO SARMATO II

– BHRĞERYO BAROYSEY DABO ĞETO ++++////

Bărobisetă, însoţicio du Luravido, matu sarmatu, purcedieo însînţio (m)atîî Căviso galoceo nascio în Mesio. Bărobisetă, reteroduni davîe, s'o purcedă la cetîe taurinîe. Acino jos topit'o în sarîu totî rovio, cetă galăieasă [++++], medodă zabelieî.

Pato:

– Verişuto +++++++

– Lariserio Sarmatu II

– Virgerio, Barusei davo'getu ++++////

Burebista, însoţit de Luravido, iubit sarmat, purcedă în numele iubitului Keviso, galul născut în Mesio. Burebista, reterodean cetăţean, s-o purces la cetăţi taurine. Aici jos topit-a în râul tot rovinos, ceata gală [40000], metoda zabeţilor de război.

Comanda:

– Vereştoi – 70000 (infanterie)

– Lariseriu Sarmatul – 2000 (cavalerie)

– Virgiliu Barosanul (Baronul) cetăţean get – 40000 (infanterie) + 4000 barcagii

ΒΟΕΡΟΒΥΣΕΤΟ Burebista

ΟΝΣΟΘΙЧΥΩ însoţit

ΔΟΥ dv, de

ΛΟΥΡΑΒΗΔΟ Luravido

ΜΑΤΟ iubit, Excelenţa Sa

ΣΑΡΜΑΘΩ sarmat

ΠVΡЧΕΔΙΕΟ purcedă

ΩΝΣΟΝΤΙΕΟ în numele

ΑΘΩ probabil mato, cu „m” sau „+” omis

ΚΟΥΕΒΗΣΟ Keviso, posibil nume gal

ΓΑΛΟЧΕΟ galul

ΝΑΣΤΥΩ nascio, născut

ΟΝ în

ΜΕΣΥΩ Mesio, probabil Panonia de Mijloc

ΒΟΕΡΟΒΥΣΕΤΟ Burebista

ΡΕΘΕΡΟΔVΝΙ reterodeni, reterodean, locuitor al oraşului Ratiaria, Arcar din NV Bulgariei

ΔΑΒΟΕ cetăţeni

Σ se

Ο a

Σ'Ο s-o, s-a

ΠΟΥΡЧΕΔΟΥΕ purcedă

Σ'Ο ΠΟΥΡЧΕΔΟΥΕ construcţie stângace, un hibrid de perfect simplu şi perfect compus

ΛΩ la

ЧΕΤVΕ cetăţi

ΘΑΟΥΡΗΝΩΕ taurine

ΑЧΥΝΩ aici

ΖΟΣ jos

ΤΩΠΙΘ topit

Ο o, a, auxiliar verbal, precum topit-a, a topit

ΩΝ în

ΖΑΡΟ râu, în dialectul scito-sarmat

ΤΩΤΟ tot

ΡΩΒΙΟ rovine

ЧΕΤΟ ceată

ΓΑΛΩΕΥΕΑΣΩ galăiasă, gală

++++ 40.000 de soldaţi pedeştri

ΜΕΔΟΔΩ metodă, neologism grec în dvgt

ΖΑΒΕΛΙΕΟ zabet de război la genitiv: zabelieî

ΠΑΘΩ comandă, vechi cuvânt italian dialectal, moştenire gothică/getică

ΒΕΡΗΣVΤΩ Vereştoi

+++++++ 70.000 de soldaţi pedeştri

ΛΑΡΥΣΕΡΥΟ Lariseriu

ΣΑΡΜΑΘΩ sarmat

ΙΙ 2.000 de călăreţi, cel mai probabil

ΒΗΡЏΕΡΥΩ Virgeriu, Virgiliu

ΒΑΡΟΥΣΕΥ barosan, baron

ΔΑΒΟЏΕΘΩ cetăţean get

++++ 40.000 de soldaţi pedeştri

//// 4000 soldaţi în bărci, probabil

2621-RODC-APDI-0001 / Placa 021 / Aranjarea oştilor lui Burebista. Apărarea Sarmigetuzei.

ΘΑΛΥΠΙΚΟ ΣΑΡΜΗЏΕΤΟΥΖΟ ΟΝ ΤΩΘΗЧΕΟΥ ΣΤΡΑΘΟΥ

ΣΘΡΑΤΟΥ ΛΟ ΖΙΔΟΔΑΒΟ

ΣΘΡΑΤΟΥ ΛΟ ΜΩΛΥΟΔΑΒΟ

ΣΘΡΑΤΟΥ [ΛΟ] ΣΑΡΔΑΒΟ

ΣΘ[Ρ]ΑΤΟΥ ΗΧЧΟΕ ΛΟ ΚΩΠΩΝΟ ΧΧΧ

ΣΘΡΑΤΟΥ ΗΧЧΟΕ ΛΟ ΣΑΡЏΕΤΟ Χ

ΣΘΡΑΤΩΥ ΗΧЧΟΕ ΠΩΡЧΕΣΥ ΛΟ ΠΕΡΥΕΟΔΑΒΟ X

ΜΑΤΟ ΒΩΕΡΟΒΙΣΕΤΟ ΛΟ ΣΑΡΜΩΝΓΑΘΟ

ΔΟΥΕΣΤΕΝΟΠΟΣΟΙΡΛΟΥΠΑΛΟΟΝΘΟΧΡΩΜΑΡΑΣΑΡΜΗЏΕΤΟΥΖΟ

TALYPIKO SARMHĞETOYZO ON TOTHČEOY STRATOY

STRATOY LO ZIDODABO

STRATOY LO MOLYODABO

STRATOY LO SARDABO

STRATOY HXČEOE LO KOPONO XXX

STRATOY HXČEOE LO SARGETO X

STRATOY HXČEOE PORCESY LO PERIEODABO X

MATO BOEROBISETO LO SARMONGATO

DOYESTENOPOSOIRLOYPALOONTOXROMARASARMHĞETOYZO

Talipică Sarmigetuză în toticeu stratu:

Stratu lo Zidodavă;

Stratu lo Moliodavă;

Stratu lo Sardavă;

Stratu ihceoe lo Kopono, XXX;

Stratu ihceoe lo Sargetă, X;

Stratu ihceoe purceşi lo Perieîdavă, X.

Matî Bărobiseto lo Sarmongată ...etc.

Tălpica Sarmigetuza în toatele oşti:

Oaste la Zidodava;

Oaste la Moliodava;

Oaste la Sardava;

Oaste necesară la Kopono, 3000;

Oaste necesară la Sargeta, 1000;

Oaste necesară purceasă la Peridava, 1000.

Iubitul Burebista la Sarmongata ...etc.

Fortăreaţa Sarmigetuza în totalitatea oştilor:

Ostaşi la Zidodava;

Ostaşi la Moliodava;

Ostaşi la Sardava;

Ostaşi necesari la Kopono, 3000;

Ostaşi necesari la Sargeta, 1000;

Ostaşi necesari purceşi la Peridava, 1000.

Excelenţa Sa, Burebista, la Sarmongata ...etc.

ΘΑΛΥΠΙΚΟ tălpică, bază militară, fortăreaţă

ΣΑΡΜΗЏΕΤΟΥΖΟ Sarmigetuza

ΟΝ în

ΤΩΘΗЧΕΟΥ totalitate. Literal, toti+ceu = tot+articol hotărât, toatele, toţii

ΣΤΡΑΘΟΥ oaste. Cel mai probabil este cuvânt de gen masculin.

ΛΟ la

ΖΙΔΟΔΑΒΟ Zidodava

ΜΩΛΥΟΔΑΒΟ Moliodava

ΣΑΡΔΑΒΟ Sardava

ΗΧЧΟΕ necesar, conform a.m. ihtizae

ΚΩΠΩΝΟ Kopono, Căpâlna?

ΣΑΡЏΕΤΟ Sargeta

ΠΩΡЧΕΣΥ purceşi, din a purcede

ΠΕΡΥΕΟΔΑΒΟ Peridava

ΜΑΤΟ iubit, Excelenţa Sa

ΒΩΕΡΟΒΙΣΕΤΟ Burebista

ΣΑΡΜΩΝΓΑΘΟ Sarmongata

O altă traducere care nu îmi aparţine, prezentată parţial. Am decis să o pun aici pentru că am discutat-o pe forum deja şi nu mai e niciun secret sau noutate. Dar principalul motiv este faptul că aceasta este o plăcuţă care conţine elemente cheie, esenţiale, din mai multe puncte de vedere. Îi era necesară prezenţa aici. Ultima parte o las netradusă pentru că nu s-a discutat public şi pentru că nu sunt absolut convins de valabilitatea traducerii acesteia, aşa cum apare în cartea "Din arhivele Daciei".

Update 21 şi 28 ianuarie 2010

2614-RODC-APDI-0001 / Placa 014 / Orolio şi stindardul lui Dabija

ΤΥΟΡΝΑΘΟ ΔΥΟ ΟΡΟΕΛΙV ΔΑ ΣΟΒΑ ΚΥΡΕΝ ΒΥΣΥΚΑ ΑΥΟ ΤΕΟΥ ΠΟΡΤΟ ΔΕЏΥΟ ΠΑΤΕΛΑ ΠΑΝΘΕΔΑΤΟ ΣΟΝΤ Α ΔΑΠΥЏΥΙ ΜΑΘΟ ΔΑΒV ΙΣΟΠΑ ΔΑΒΥΕ

TYORNATO DYO OROELIV DA SOBA KYREN BYSYKA AYO TEOY PORTO DEĞIO PATELA PANTEDATO SONT A DAPYĞYI MATO DABV ISOPA DABYE

Turnată dio Orăliu da soba; Kiren Bisica „Aio Teu”. Portă Degio patela pantedată. Sînt'a Dapigiîi, matî davu isopa davie.

Turnată divinul Oroliu din sobor; Cereasca Biserică „Sfântul Zeu”. Poartă Divinul Ghid patalamaua întreg-dată. Sunt a Dapigiei, iubit cetăţean vis oraş.

Se întoarce divinul Oroliu din sobor; Cereasca Biserică „Sfântul Zeu”. Poartă Divinul Ghid stindardul de comandă supremă. Este al lui Dabija, iubit cetăţean al oraşului de vis.

ΤΥΟΡΝΑΘΟ ei turnatără, el turnată, el înturnată – a se înturna, a se întoarce

ΔΥΟ divin

ΟΡΟΕΛΙV Oroliu

ΔΑ din, de la

ΣΟΒΑ sobor

ΚΥΡΕΝ ceresc

ΒΥΣΥΚΑ biserică

ΑΥΟ sfânt, precum arm'n-makedon ayiu, cu acelaşi sens

ΤΕΟΥ zeu

ΠΟΡΤΟ poartă, a purta

ΔΕЏΥΟ Divin Ghid

ΠΑΤΕΛΟ patelă, patalama, stindard

ΠΑΤΕΛΑ patalamaua

ΠΑΝΘΕΔΑΤΟ panta + a da = întreg + dat = în întregime dat = comandă supremă. Din arm'n/grec panta + a da.

ΣΟΝΤO sunt, este, a fi

Α a

ΣΟΝΤΑ = ΣΟΝΤO+A

ΔΑΠΥЏΥΙ Dapigiei, lui Dabija

ΜΑΘΟ iubit

ΔΑΒV cetăţean

ΙΣΟΠΑ de vis

ΔΑΒΥΕ oraş mare

ΙΣΟΠΑ ΔΑΒΥΕ Oraşul-de-Vis = Genucla

Pe plan lingvistic se remarcă stilul telegrafic în care a fost redactat textul.

2620-RODC-APDI-0001 / Placa 020 / Rugăciunea lui Burebista

ΒΟΥΡΕΒΙΣΕΤΟ ΔΙΟ ΧΥΟ VΣΙΑ ΒΑΣΤΑΡΝΟ ΠΑZΙЧΕ Ο ΣΟΤΙΑ ΣΕЏΙΣΘΑ ΔΥΟ ΣΟΤΡΑ ΡΥΟΜΥΟΝVΣΟ ΔΙΟ ЧΕΤΑ ЧΙΡΑ ΒΙΣΙΚΑ ΣΟ ΡΟΓΙΑ Ο

BOYREBISETO DIO XYO VSIA BASTARNO PAZYČE O SOTIA SEĞISTA DYO SOTRA RYOMYONVSO DIO ČETA ČIRA BISIKA SO ROGIA O

Burebista, zeiesc fiu, cinstea bastarnă: „Păziţi-o soţia segistă, Doamne, salvarea reunirii, Doamne!”, Cetatea Cereasca, biserica sa, ruga-o.

Burebista, divin fiu, mândria bastarnilor: „Păziţi asocierea segestină, Doamne, salvarea alianţei, Doamne!” - Cetatea Cerească, biserica sa, ruga-o.

Burebista, care este un fiu divin şi o mândrie pentru neamul lui, bastarnii, ruga Cetatea Cerească, biserica lui, astfel: „Păziţi asocierea militară realizată în localitatea Segesta, Doamne, acest lucru ducând la păstrarea mai vechii alianţe politico-militare, Doamne!”.

ΒΟΥΡΕΒΙΣΕΤΟ Burebista

ΔΙΟ divin, zeiesc, conform a.m. Dio

ΧΥΟ hilj în a.m., fiu în d.r.

VΣΙΑ cinstea în a.m.

ΒΑΣΤΑΡΝΟ bastarn

ΠΑZΙЧΕ păziţi, a păzi

'O pe ea o

ΣΟΤΙΑ soţia, asocierea

ΣΕЏΙΣΘΑ segistă, segestină, cu referire la oraşul/cetatea Segesta, aparţinător de aceasta

ΔΥΟ divin, zeiesc, Domnul. Aici la vocativ, Doamne!

ΣΟΤΡΑ salvare, conform grec SOTIRIA

ΡΥΟΜΥΟΝVΣΟ reunire, reuniune, alianţă. Aici la genitiv, cu -ΣΟ

ΔΙΟ divin, zeiesc, Domnul, Doamne!

ЧETA cetate

ЧΙΡΑ ceresc

ΒΙΣΙΚΑ biserică

ΣΟ al său, a sa

ΡΟΓΙΑ a ruga

'O pe ea o

UPDATE 3 august 2009

2616-RODC-APDI-0001 / Placa 016 / Recucerirea Sarmigetuzei

ΔΑЧΕΒΑΛΟ ΟΝ ΑΝЧΕΑ ΔV ΑΡΜΟΣΑ ΔΑΚΟ ЧΕΟ ΑΔΕΣΟ ΣΟΝΤΑ ΔΟΜΥЧΙΟ ΙΛΑ ΔV ΠΟΡΙΡΕ ΣΟ ΣΑΡΜIЏΕΤΑVΣΑ ΑЧΙΝΟ ΙΛΑ ΔV ΠVΣΕ ΡΕΣΤΟ ΠΕΣΤΕ ΑΡΜΟΣΑ ΡVΜVΝΟΣΟ

DAČEBALO ON ANČEA DU ARMOSA DAKO ČEO ADESO SONTA DOMYČIO ILA DU PORIRE SO SARMIĞETAUSA AČINO ILA DU PUSE RESTO PESTE ARMOSA RUMUNOSO

Dacebală, în ancea du armâsa dacîî, ceo adesă sînta domiiciî, ila du porire so Sarmigetausa. Acino ila du puse restu peste armâsa rumunosîî.

Decebal, în'aintea de armata dacilor, ce acum sunt domiciliaţi, decise de pornire spre Sarmigetuza. Aici decise de puse resteu peste armata romanilor.

Decebal, înaintea (sau la cererea) armatei dacilor, ce acum sunt domiciliaţi (militar), decise de pornire (sau porire, strângere) spre Sarmigetuza. Aici decise de puse resteul (jugul) peste armata romanilor.

Decebal, înaintea (sau la cererea) armatei dacilor, ce acum sunt încartiruiţi (sau dominanţi), decise de pornire (sau porire, strângere) spre Sarmigetuza. Aici decise de arestă/captură garnizoana romanilor.

Decebal, înaintea armatei dacilor, ce acum sunt încartiruiţi, porunci de por(n)ire spre Sarmigetuza. Aici porunci de arestă garnizoana romanilor.

ΔΑЧΕΒΑΛΟ Decebal

ΟΝ în

ΑΝЧΕΑ aintea

ΟΝ ΑΝЧΕΑ înaintea. Sau alternativ, la cererea.

ΔV de

ΑΡΜΟΣΑ armata

ΔΑΚΟ (dacîî > dacîi > dachii) dacilor. Posibil genitiv plural. Dar se poate şi să se citească „dacă”, iar verbul să facă acordul cu substantivul colectiv „armata”.

ЧΕΟ ce

ΑΔΕΣΟ acum

ΣΟΝΤΑ este, sunt

ΔΟΜΥЧΙΟ domiciliaţi militar, încartiruiţi. Din domicilio > prin metateză > domilicio > prin dispariţia lui l > domiicio, do-mi-i-ci-o. Sau alternativ, dominant.

ΙΛΑ a decide, a hotărî, a porunci, cf. d.r. ILAM. Vezi ilam în dexonline.ro, ileane, ilenji la Papahagi, ilon pe inelul de la Celei-Sucidava.

ΔV de

ΠΟΡΙΡΕ pornire sau porire. Vezi a pori în dexonline.ro

ΣΟ spre

ΣΑΡΜIЏΕΤΑVΣΑ Sarmigetuza

ΑЧΙΝΟ aici

ΙΛΑ a decide, a hotărî, a porunci

ΔV de

ΠVΣΕ a pune, punere, puse

ΡΕΣΤΟ resteu, jug. Vezi resteu în dexonline.ro şi restu în dicţionare armâneşti. Dacă ipoteza Ştefanoski este corectă, şi anume galicul/francezul arrester se trage din d.r. resteu şi a.m. restu, atunci propun: locuţiunea verbală a pune resteul peste cineva = a aresta/captura pe cineva.

ΠΕΣΤΕ peste

ΑΡΜΟΣΑ armata

ΡVΜVΝΟΣΟ romanilor; -Σ e scurt de la -ΣO, particulă de genitiv. Lipsa unui O este firească şi întâlnită şi pe altă plăcuţă: 11/3: ΟΝ ΣΟΛΕΤΟΛΕ ΡVΜVΝΣΟ = în teritoriul romanilor. Aici lipseşte primul O: ΡVΜVΝ[O]ΣΟ

Dexonline.ro:

ilám s.n. (înv.) sentinţă judecătorească scrisă, prin care se dădea cuiva câştig de cauză.

Sursa: DAR

ilám (-muri), s.n. – Sentinţă. Tc. ilam (Şeineanu, III, 69). Sec. XVIII, înv.

Sursa: DER

porire, porí, porésc, vb. IV (reg.; despre fân) a strânge, a aduna (în porcoaie).

Sursa: DAR

RESTÉU, resteie, s.n. Fiecare dintre cele două bare în formă de cui, făcute din fier sau din lemn, cu care se închid laturile jugului pentru a reţine grumazul animalului în jug. ♢ Expr. A lua (pe cineva) cu resteul = a se purta aspru (cu cineva). [Var.: (reg.) răstéu, restéi s.n.] – Et. nec.

Sursa: DEX '98

RESTÉ//U ~ie n. Fiecare dintre cele două bare cu care se închid părţile laterale ale jugului. ♢ A lua pe cineva cu ~ul a se răsti la cineva. /Orig. nec.

Sursa: NODEX

restéu (restéie), s.n. – Cui cu care se închide jugul. – Var. răsteu, restei, restel. Mag. ereszto „care dă drumul” (Scriban; Gáldi, Dict., 95). Legătura cu sl. rastaviti „a separa”, bg. razstav „separare” (Cihac, II, 364; Conev 70) sau cu lat. rastĕllus (Tiktin) este dubioasă.

Sursa: DER

......................................................................................................................................................................

RESTEU – conform Ştefanoski: cuvânt românesc/armânesc arhaic, parte componentă a cuvântului d.r. căpăstru, a.m. căprestu (cap+restu), grec capistri, mai vechi doar cu câteva mii de ani decât venirea maghiarilor în Europa. Din restu a rezultat şi galicul/francezul arrester.