Calatorie genetica

vezi si www.dacia.org  Forum Calatorie Genetica pentru forma ilustrata color :

Vă propunem o călătorie genetică inedită care va demonstra – de data aceasta cu puterea de netăgăduit a ştiinţei biologice – că noi, românii de pretutindeni, suntem un neam unic, că “Noi nu suntem urmaşii Romei” şi, ca atare, avem dreptul inalienabil de a fi consideraţi ceea ce, de fapt, suntem: urmaşi ai neamului geto-dacic  Azi, oamenii de ştiinta pot stabili traseul parcurs  de stramoşii noştri, care, acum 60.000 de ani, s-au  aventurat afară din Africa pentru a coloniza planeta.

In cazul în care sunteţi curioşi să aflaţi ce drum au  urmat stramoşii dv. puteţi participa la “the Human  Genome Project” (HGP) , un proiect început în urmă cu 15 ani de către  U.S. Department of Energy şi

National Institutes of Health.

Aveţi nevoie de $107 cu care să vă procuraţi o "trusă" de recoltare, de la adresa https://www3.nationalgeographic.com/genographic/index.html

 Daca doriti sa vedeti si alte opinii puteti merge pe http://www.bradshawfoundation.com/journey/  pentru a vedea si parerea australienilor; asta nu inseamna ca englezii nu sunt si ei interesati de acest subiect „Genom” ca de altfel chinezii, japonezii etc. Cercetarile se fac cu deosebita seriozitate rezultatele lor fiind puse la dispozitia  oricui doreste sa le studieze.

In urmă cu câteva luni am pornit şi eu în această Călătorie Genetică şi vă pot spune că nu îmi pare rău. Dar să vedem în ce constă ea.

O dată ce am trimis banii la adresa indicată mai sus, la o săptămână am primit trusa de recoltare . Aceasta conţine două “periuţe de dinţi”, două eprubete şi un cod numeric de accesare a rezultatului pe internet. Dupa obtinerea a doua probe, la un interval de 12 ore, de pe mucoasa bucala, aceste se trimit la un centru in Arizona, fara a fi mentionat cine este „furnizorul” acestor sample. Intr-un interval de 2-3 luni se poate afla , de pe internet rezultatul acestui test genetic. Astfel am aflat ca apartin celui mai vechi grup european, central “I”>

 GENOMUL contine toate informatiile necesare constructiei si dezvoltarii unui organism.

 Aceste informatii sunt codate intr-un DNA

 Fiecare persoana este purtatorul unui grup specific de 46 de cromozomi: 23 materni si 23 paterni. Acesti cromozomi sunt „arhitectii” organismului uman form^nd DNA-ul specific fiecarei persoane.

 ADN/ DNA (Acid dezoxiribonucleic) - Contine intreaga informatie necesara "construirii" unui organism.

 Este alcatuit din secvente liniare de mici molecule (nucleotide, numite si "caramizile vietii"), a caror ordine si pozitie specifica lor in genom codifica informatia cuprinsa de DNA.

Sa ne imaginam ca intr-un oras ( intr-un DNA)  sunt 46 de arhitecti ( Cromozomi) care au toate informatiile privitoare la constructia si organizarea unui oras. Sunt necesari, si folositi insa, doar 23 de arhitecti/cromozomi pentru constructia orasului. Fiecare arhitect ( cromozom) are planurile/cartile specifice unei anumite operatiuni referitoare la acest oras, planuri/carti numite „Gene”. In general fiecare arhitect are c^teva mii de astfel de planuri/carti numite Gene. Numarul total de gene /carti/planuri intr-un organism uman nu sunt mai multe de 30.000; cu mult mai putine dec^t s-a presupus initial. Aceste informatii genetice la oameni sunt transmise de la parinti la copii, determin^nd nu numai , sa spunem, culoarea ochilor, inaltimea, forma atletica a fiecarei persoane, dar si succeptibilitatea acesteia la diferite infectii.

  Toti cromozomii  sufera schimbari cu o singura exceptie, cromozomul „Y”. Acesta este trecut de la tata la fiu, neschimbat, din generatie in generatie, neschimbat, in cazul in care nu a intervenit o MUTATIE. Mutatia reprezinta o mica schimbare, int^mplatoare, deobicei care nu raneste organismul, dar care se perpetueaza, fiind astfel trecuta de la tata la fiu, in familia acestora, din generatie in generatie,  pentru mii si mii de ani. Ei bine, c^nd geneticienii identifica un astfel de marker ii pot urmari deplasarea geografica pe harta lumii. Fiecare astfel de marker este esential pentru inceputul unei noi ramuri pe acest trunchi al arborelui rasei umane. Urmarind astfel de markari s-a putut vedea traseul urmat de diferite triburi plecate din Africa si imprastiaite peste tot in lume pe perioade de mii si mii de ani.

  HAPLOGRUPUL reprezinta un grup de ramificatii (linii) genetice care au in comun o mutatie sau un set de mutatii specifice indivizilor din grupul respectiv. Haplogrupurile sunt definite de mutatii care se produc intr-un anumit loc si timp si au in mod caracteristic distributii geografice reprezentative pentru epoca si amploarea migratiilor.
Lunga calatorie a acestei ramuri a fost in continuare determinata de variatiile climaterice ca de exemplu preponderenta ghetii in aceasta perioada. Oamenii au fost impinsi sa caute refugii spre zone mai calde, spre sud, in Spania, sudul Muntilor Carpati,  dar si in zona Massagetica.

  Este dificil pentru geneticieni in momentul de fata sa aprecieze numarul total de Halogrupuri existente, deoarece acesti oameni de stiinta nu au destule informatii despre noi.

 Cu c^t vor fi mai multi participanti la proiectul Genom, cu at^t aceste informatii vor fi mai complexe.

 Introducere In studiul  DNA -ului

 (vezi si www.dacia.org  Forum Calatorie Genetica pentru forma ilustrata color)

1866 Gregor Mendel publica resultatele studiilor sale cu privire la factorii mostenitori la mazare.

 1950's Maurice Wilkins (1916- ), Rosalind Franklin (1920-1957), Francis H. C. Crick (1916- ) si James D. Watson (1928- ) descopera structura chimica a  DNA-ului, deschiz^nd astfel o noua ramura a stiintei – biologia moleculara

 1957 DNA polymerase

 1963 DNA segmentare

 1966 Este descoperit codul Genetic;

 1983 Barbara McClintock (1902-1992) din S.U.A. primeste Premiul Nobel pentru descoperirea faptului ca genele isi pot schimba pozitia inauntrul cromozomilor.

 Rom^nul George Emil Palade primeste in 1974 Premiul Nobel pentru descoperirea Ribozomilor.

 La sf^rsitul anilor ’80 O echipa internationala de oameni de stiinta incep proiectul de cercetare si inregistrare a genomului uman planetar : “project to map the human genome”.

 1990 Terapia cu Gene este folosita pentru prima data la un pacient.

  1993 Dr. Kary Mullis discopera tehnica de PCR, pentru care primeste Premiul  Nobel .

 1994 FDA aproba prima inginerie genetica in alimentatie- rosiile  Flavr Savr  fiind cele care vor avea astfel un gust mai bun si o viata mai lunga in aprozare.

  1997 Oaia Dolly – primul animal adult clonat.

  1998 Scandalul Clinton/Lewinsky are la baza dovada de necombatut DNA.

  2000 J. Craig Ventor, impreuna cu Francis Collins, anunta segventele intregului genom uman.

  Si inca odata despre Halogrupuri

  Astazi subiectul Halogrup a devenit o sursa importanta de interes, inspecial de c^nd halotypu-ul cromozomal „Y” a devenit un moment crucial si studiul origini noastre de inceput.

 Noi toti am vazut ilustratii despre evolutia ramurilor „primatelor”, si cum milioane de ani in urma cimpanzeii, gorilele, gibonii si urangutanii se desprindeau din arborele familial al primatelor.

 Oamenii ( hominoizii) s-au desprins si s-au deplasat intr-o directie evolutionista diferita, din mai multe linii diferite dintre care numai una a ramas viabila; un exemplu notabil al disparitiei acestor linii evolutive o reprezinta si grupul de Neanderthalieni.

 Av^ndu-si originea in Africa, omul modern s-a resp^ndit pe tot globul pam^ntesc adapt^ndu-se la conditiile locale.

 Aceasta adaptare s-a manifestat nu numai prin schimbarea culorii pielii in functie de cantitatea de raze solare( vezi populatiile nordice) , dar si a constructiei corporale, incerc^nd astfel sa-si pastreze temperatura corporala; o mai buna capabilitate a absortiei de oxigen, asa cum poate fi vazut la locuitorii

 Pe parcursul trecerii timpului, multe mutatii au aparut in structura DNA-ului.

 Cromozomul “Y”a participat si el al aceste mici modificari specifice, mutatii care s-au produs intr-un anumit loc si timp si care au avut un mod caracteristic din punct de vedere al distributii geografice, si care s-au transmis generatiilor viitoare.  

 Acest tip de mutatii au fost numite SNP ( sau Single Nucleotide Polymorphism). De fapt reprezinta nimic alceva dec^t o mica schimbare, int^mplatoare, aparuta in procesul de copiere a unei nucleotide la nivel de DNA (de exemplu T este schimbat in A)

 Acest tip de mutatii SNP sunt at^t de rare inc^t sunt considerate unice si sunt trecute de la tata la fiu, din generatie in generatie.

 Acest lucru permite geneticienilor sa poata urmari deplasarea acestor grupuri umane care au suferit astfel de mutatii; grupul contin^nd o astfel de mutatie fiind numit “haplogroup”.

  Urmarind deplasarea, migrarea, acestor halogrupuri, pe harta globului terestru, se obtin date de o importanta de neestimat at^t pentru arheologi c^t si pentru lingvisti.

 Deoarece la unele “halotypuri” ( in urma verificarii STR) sunt gasite frecvent un tip particular de halogrup, de multe ori este posibil sa aflam carui halotyp ii apartine halogrupul respectiv. 

 Ce este deosebit de interesant pentru genealogisti este faptul ca

 ei pot sa ne lege de un grup indepartat acestral merg^nd mii si mii de ani inapoi.

 De exemplu c^nd primele halogrupuri sosesc in Europa s-a observat ca ele pot fi divizate in doua grupuri distincte, Palaeolithic si Neolithic.

 Harta de mai sus ( Map 1

(vezi si www.dacia.org  Forum Calatorie Genetica pentru forma ilustrata color)

 Covorul de ghiata, gros de peste 2km. acoperea cea mai mare parte a Europei de nord c^t si Alpii. Nivelul marilor si oceanelor era cu cca.150m. mai jos ca cel de azi fac^nd ca marginile continentale sa fie diferite. De exemplu peninsula Balcanica era legata de Anatolia, reprezent^nd un coridor de migratie; Anglia si Irlanda erau legate de continentul european ( pe harta de mai jos modificarile nu apar).

  Temperatura ar fi fost in medie cu 10-12 grade mai rece ca astazi si aerul mult mai uscat.

 Intre calota de ghiata in retragere si linia de arbori si arbusti, se gasea o zona de iarba si dune care dominau tabloul.

 Neanderthalii au disparut in urma cu 14.000 de ani las^ndu-I pe Cro-Magnonii (oamenii moderni), mult mai bine adaptati noilor conditii, sa inceapa explorarea noilor teritorii eliberate de sub covorul glacial.

 Ei isi vor parasi zonele de “rezistenta” din peninsula Iberica, Balcani si zona Massageta aventur^ndu-se in cautatrea destinului, explor^nd si cucerind Europa.

 Acesti “oameni moderni”priceputi in tot felul de tehnici de v^natoare, preperare de blanuri de animale, aveau si indeledniciri, sa le spunem artistice, pict^nd grotele locuite, poate intr-un scop mai mult religios si mai putin artistic. Daca arta era arta pentru arta sau expresie religioasa…cine poate sti azi.

 Map 2

(vezi si www.dacia.org  Forum Calatorie Genetica pentru forma ilustrata color)

 In urma cu 12.000 de ani, c^nd sa terminat ultima perioada

 de glaciatie, in Europa mai ramasesera trei “Adams”: un grup

  in peninsula Iberica “R1b”, altul in centrul Europei, la sud de

  Muntii Carpati “I”, si insf^rsit ultimul pe  teritoriul viitorilor

  Massaageti “R1a”. Ei vor da nastere populatiei de baza

  europene. Pe masura ce calota de gheata se ratragea si

  pam^ntul nou aparut devenea mai bun pentru viata, multe

 spaecii de animale si plante se reintorceau.

  Aceste trei grupuri umane care s-au gasit refugiu  in cele trei zone amintite inainte, pntru o perioada destul de lunga, au suferit si schimbari minore in  DAN-ul lor, au suferit mutatii put^nd astfel sa se identifice noi Halogrupuri. O data cu incalzirea climatului, plec^nd din zonele de refugiu, aceste halogrupuri : R1b, I, R1a se vor rasp^ndi peste toata Europa constituind 80% din populatia actuala europeana.

 Map 3

(vezi si www.dacia.org  Forum Calatorie Genetica pentru forma ilustrata color)

In urma cu 8.000 de ani, populatia neolitica din Anatolia, care a dezvoltat o technologie noua in agricultura, a inceput sa migreze spre Europa, trec^nd peste puntea de pam^nt ce inca lega Balcanii de Anatolia. Aceste noi halogrupuri care au inceput sa invadeze Europa sunt: E3b, F, J2, G2.

   Grupuri neolitice care au sosit in Europa in c^teva  valuri, sunt astazi gasite predominent dealungul coastei  Marii Mediterane, form^nd azi aproximativ 20% din populatia acestei zone.

 Ce este interesant este faptul ca  tehnologia agriculturii se va rasp^ndi mult mai departe fara insa ca  si “inventatorii” ei sa o faca.

 Putin mai t^rziu, in urma cu 4.500 de ani, halogrupul N3  incepe sa migreze dinspre Muntii Urali d^nd nastere la ceea ce azi cunoastem drept limbi Finno-Ugrice.

  Membrii haplogrupului R1b, definit de M 343, sunt descendenţii direcţi ai primilor oameni moderni europeni, numiţi generic drept oamenii de Cro-Magnon. Aceştia au ajuns în Europa acum 35.000 de ani, într-o perioadă în care neanderthalienii încă populau regiunea.

Purtătorii markerului M 343 ţeseau haine şi construiau colibe pentru a rezista climei reci din Paleoliticul superior. Ei utilizau unelte relativ sofisticate, din piatră, os şi fildeş. Bijuterii, obiecte cioplite şi elaborate picturi rupestre colorate stau mărturie pentru surprinzător de avansata cultură Cro-Magnon din timpul ultimei ere glaciare.

Când clima s-a încălzit, grupuri omogene din punct de vedere genetic au recolonizat Nordul, astfel încât 70% din bărbaţii din sudul Angliei fac parte din R1b, la fel ca în anumite părţi ale Spaniei şi Italiei, unde ponderea lor este tot  de peste 70 de procente.

 Istoria strămoşilor mei (Membrii haplogrupului I1b) începe în urmă cu 60.000 de ani când unul dintre ei, marcărul M 168, se aventurează în afara Africii. Nimeni nu ştie precis ce l-a determinat la această aventură; poate căutarea unei clime mai bune cu mai multă umiditate, poate doar spiritul de aventură care, ca şi pe mine, zeci de mii de ani mai târziu, mă va aduce în America. Numărul total de homo sapiens la acea dată îndepărtată în timp nu era mai mare de 10.000. Uneltele folosite de ei erau confecţionate din piatră, însă nu le lipsea spiritul artistic.

 Antropologia şi arheologia ne sugerează că omul modern a apărut în Africa în urmă cu 200.000 de ani iar migraţia în afara continentului a început cam  cu  60.000 de ani în urmă. Bărbatul care a dat naştere marcărului genetic care mă caracterizează a trăit undeva în nord-estul Africii , undeva prin Rift Valley, prin Etiopia de azi sau Kenia ori Tanzania, în urmă cu 79.000 de ani. De ce oare acest strămoş al meu s-a aventurat afară din Africa rămâne o întrebare la care nu cred că vom avea un răspuns sigur. Probabil că fluctuaţiile  climaterice  au jucat un rol important în acest exod. S-a întâmplat ca, în Europa, calota glacială să înceapă să se topească determinând şi în Africa încălzirea temperaturii şi creşterea umidităţii locale. Părţi ale neospitalierei Sahare devin peste noapte locuri fertile, deşertul transformându-se în savană. Animalele încep să populeze acest nou coridor de verdeaţă determinând şi migraţia vânătorilor.

 Strămoşii mei, urmărind animalele şi climatul mai bun din aceste zone, vor începe să se mute în aceste noi locuri. În plus, la aceste schimbări se adaugă şi faptul că strămoşii au dezvoltat o nouă capacitate intelectuală: cea de comunicare verbală, aparent inexistentă înainte. Mulţi oameni de ştiinţă consideră că apariţia limbii le-a dat un mare avantaj acestor străbuni faţă de alte specii umane. Perfecţionarea uneltelor şi a armelor, posibilitatea de a planifica şi coopera unii cu alţii, cât şi creşterea capacităţilor de explorare a resurselor, au permis oamenilor moderni o mai rapidă migrare spre noi teritorii, explorarea noilor resurse, dar şi înlocuirea altor ominide.

 Un nou pas îl reprezintă migrarea marcărului M 89 spre Orientul Mijlociu, marcăr care se găseşte într-un procent de 90-95%  în populaţia neafricană.

 În urmă cu 40.000 de ani, clima se schimbă din nou începând să fie mai răcoroasă şi mai secetoasă. Nordul Africii este afectat destul de drastic şi păşunile înfloritoare ale Saharei redevin deşert, astfel că pentru următorii 20.000 de ani clima ei nu va mai fi propice vieţii. Având  deşertul în faţa lor, strămoşilor mei nu le vor rămâne decât două opţiuni: să rămână pe loc în Orientul Mijlociu ori să continue explorarea lumii (reîntoarcerea în Africa nefiind o opţiune). Astfel, în timp ce unii dintre descendenţii lui

 M 89 rămân pe loc, cei mai mulţi pornesc după turmele de bafalo, antilope şi mamuţi spre zonele Iranului de azi, în timp ce alţii îşi vor continua migraţia spre stepele din Centrul Asiei. Un mic grup, însă, va continua să se deplaseze spre nord, din Orientul Mijlociu spre Anatolia şi de acolo, pe pânza ce încă lega Peninsula Balcanică de Anatolia, spre Europa, reprezentând noul marcăr

  M 170.

 Astfel, îmi găsesc strămoşul M 170 ca stăpân al Balcanilor în Cultura  Gravettiana din paleoliticul superior şi care se va răspândi spre nordul Europei. Cultura Gravettiana îşi ia numele de la situl arheologic La Gravette, din Franţa, unde uneltele găsite erau diferite de cele ale Culturii Auriganaciene. Cultura Gravettiana este cunoscută şi prin sculpturile de femei voluptoase, probabil zeităţi feminine. Bărbatul care aparţine markărului M 170 se naşte în urmă cu 20.000 de ani, într-una din zonele de refugiu din sudul Munţilor Carpaţi, undeva prin Balcani, când ultima glaciaţiune avea loc în Europa. Pe măsură ce  calota glacială va începe să se topească, acum 15.000 de ani, se desprinde din M 170 markărul I 1b care va începe să-şi părăsească locurile de refugiu şi să se deplaseze spre nord , jucând un rol esenţial în repopularea nordului Europei. Altfel 45% din populaţia scandinavă , cea a vikingiilor si celtilor-  sunt parte din acest Haplogrup I1b, de asemenea responsabil pentru formarea populaţiei centrale şi sud-estice europene.

 Faptul că, în sens biologic, genetic, „Noi nu suntem urmaşii Romei” este  astăzi dovedit cu puterea izvorâtă din ştiinţă. Ex-romanii, ca mai toată Europa de Vest, aparţin grupului genetic R1b, în timp ce populaţia de azi a ţării noastre aparţine majoritar Haplogrupurilor I 1b – 75%-, şi R1a-20%